MARȚEA NEAGRĂ

IMAGINILE CLARE cu momentul în care primul avion intră în Turnurile Gemene  din New York | PUBLIKA .MD - AICI SUNT ȘTIRILE

O pasăre de foc, oarbă, / spintecă văzduhul şi Turnul cu o sută etaje. / Este ora opt şi patruzeci şi cinci de minute. / Flacăra roşie devine cianotică, / ciuperca neagră se umflă; unii văd chipul Satanei, imaginea se repetă… / Mii de hârtii ca niște păsări mici, albe, nevinovate, / cu aripi întinse, zboară din turn, cad pe pământ… / Oamenii fug, unii se transformă în scrum, / alţii delirează sub dărâmături. / Moartea cade neagră, / șerpuind pe zidurile ce se dărâmă / ca nişte castele de nisip. / Ochiul galben al soarelui priveşte neputincios / pământul acoperit cu aripi sumbre, / aripi ce nu se mai zbat. / Liniştea dimineţii fuge pulverizată / de zecile de mii de fragmente de geamuri / prin care au trecut odinioară / atâtea priviri, atâtea gânduri, atâtea vise! / Pe străzi, în biserici, lumea se roagă… / Alb, roşu, negru. / Lacrimi, durere, sânge. / Vise ucise. / Îngrozit, soarele pleacă. / Amurgul cade peste sângele colorat în mov, / câinii scormonesc printre ruine. / Întunericul devine din ce în ce mai negru. / Luna apare curioasă, glacială, distantă. / Legile urii au învins pentru o clipă. / Sufletele ucigaşilor împreună cu cele ale victimelor / se-nalţă spre cer pentru judecată. / „Cu ce-am greşit? se-ntreabă sufletele curate, / noi am muncit, am clădit, am iubit… / Dar voi?”

                             Manhattan, 11 septembrie 2001

(Din volumul de versuri „O mie și una de poeme”)

About The Author

Related posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.