Dincolo de noapte – volum de poezii, publicat 2000, România.

O apariție! O apariție în violent contrast cu mediul amorf-cenușiu, băltind apter, din comunism, ca și cu acela de mai apoi: agresiv, plin de stridențe, iarăși vulgar și întotdeauna acultural – din postcomunism, astfel este, nu doar fizic, ci îndeosebi printr-o lumină a spiritului doamna Vavila Popovici.Parcă din discreție s-a ascuns undeva în provincie ca să nu șocheze nici cu frumusețile ființei, nici cu eleganța atitudinilor. Străbătând viața mascată în profesia de inginer chimist, a purtat cu o rară demnitate, pe sub exactitatea acesteia, haloul și bătăile de aripă ale unei sensibilități amplu și organic articulate. Câte ceva din dialogurile pe care această doamnă originară din nordica Bucovină – le poartă cu propriile spaime și nostalgii transpare și în micile poeme pe care cu un gest de generozitate și în mod complice ți le așează în palmă, cititorule! Primește-le ca pe mărturii de bună-cuvință dintr-o lume aristrocată a cărei existență nici măcar nu o bănuiai.

 Ion Papuc

 * * *

 AȘ VREA

Un fluture
aș vrea să fiu,
să te caut
în razele de soare
și să te adăpostesc
sub aripile mele.

 * * *

 RESPIRAȚIE

Dacă într-o dimineață
aș veni la ușa ta
cu-o floare-nlăcrimată,
ce-ai crede,
că este roua dimineții
sau lacrimile mele
care au udat-o?

 * * *

 AI PLECAT

Ai plecat
lăsându-ţi sărutul
pe-o ceaşcă de cafea
şi pe ochii mei
scăldaţi în lacrimi.
Sfios mă apropii de ceaşcă
şi-ţi sărut sărutul;
te chem şi rechem
cu ochii înlăcrimaţi,
de tine sărutaţi.
N-am ştiut, Doamne,
că va fi ultimul sărut!
De-atunci ţin în braţe
cartea suferinţei.

 * * *

 CE BINE ESTE

Ce bine este
să ai o cheie a ta,
să o porţi
în buzunar sau poşetă,
să-i auzi zgomotul cald
când o răsuceşti în broască.
Ce bine este
să ai o casă a ta,
să pleci oriunde,
să te poţi întoarce în ea.
Sa alergi prin odăile-i toate,
să deschizi ferestrele,
să-ţi arunci privirea protectoare
peste lucruri
şi să asculţi cum ceasul
secunda o bate.
Ce bine este
să ai un pat al tău,
să-l găseşti şi pe-ntuneric,
să te arunci în el,
să-ţi afunzi capul în pernă
şi să visezi, să visezi
toată dragostea
de peste zi.

 * * *