{"id":7097,"date":"2022-05-20T10:50:51","date_gmt":"2022-05-20T14:50:51","guid":{"rendered":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/?p=7097"},"modified":"2022-05-22T15:39:08","modified_gmt":"2022-05-22T19:39:08","slug":"filizofiareligia-stiinta-si-politica-44-aldous-husley","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/filizofiareligia-stiinta-si-politica-44-aldous-husley\/","title":{"rendered":"FILOZOFIA,RELIGIA, \u0218TIIN\u021aA \u0219i POLITICA (44) – Aldous Husley"},"content":{"rendered":"\n
\"\"




FILOZOFIA, RELIGIA, \u0218TIIN\u021aA \u0219i POLITICA (44) \u2013 Aldous Huxley<\/strong>

\u201eExperien\u021ba nu este ceea ce \u021bi se \u00eent\u00e2mpl\u0103; este ceea ce faci cu ceea ce \u021bi se \u00eent\u00e2mpl\u0103.\u201d\u00a0<\/em> – Aldous Huxley
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/em>
\u00a0\u00a0 Dac\u0103 \u00een secolele trecute via\u021ba oamenilor era static\u0103, c\u0103l\u0103toriile scriitorilor \u0219i ale filozofilor \u00een alte \u021b\u0103ri fiind extrem de rare, din epoca luminilor circula\u021bia oamenilor de litere s-a intensificat \u00een diferite domenii, contactele dintre scriitori, filozofi \u0219i arti\u0219ti mediate de voiaje \u0219i coresponden\u021b\u0103 au devenit frecvente. Mai t\u00e2rziu traducerile au fost un alt factor important de circula\u021bie \u0219i de intensificare, diversificare a ideilor. Teama unora de prea mare influen\u021b\u0103 asupra operelor na\u021bionale, riscul unor influen\u021be capable s\u0103 distrug\u0103 sau s\u0103 deformeze spiritul caracteristic al unei culturi, a ap\u0103rut \u0219i a disp\u0103rut tot at\u00e2t de cur\u00e2nd, odat\u0103 cu con\u0219tientizarea spiritului na\u021bional de ne\u00eenfr\u00e2nt. Contactele directe \u00eentre scriitori, filozofi din diferite zone au avut un rol fertil, mul\u021bi scriitori devenind \u0219i filozofi, mul\u021bi filozofi devenind \u0219i scriitori, \u0219i chiar oameni de art\u0103 precum pictori, compozitori. Dau exemplul Doamnei de Stael (1766-1817) cunoscut\u0103 ca o scriitoare elve\u021bian\u0103 de limb\u0103 francez\u0103, care a tr\u0103it la Paris \u0219i a influen\u021bat gusturile literare \u00een Europa, la cump\u0103na dintre secolele XVIII \u0219i XIX. Coresponden\u021ba, voiajele, traducerile din perioadele urm\u0103toare \u0219i cu at\u00e2t mai mult din zilele noastre, toate faciliteaz\u0103 apropieri de mentalit\u0103\u021bi dar \u0219i de cunoa\u0219tere a diverselor culturi.
\u00a0\u00a0 Aldous Leonard Huxley<\/strong> (1894 \u2013 1963) a fost un scriitor \u0219i filozof britanic-american, considerat o mare voce a secolului al XX-lea, apreciat pentru inteligen\u021ba sa, un oponent durabil al decaden\u021bei morale a culturii moderne. Huxley a c\u0103utat, at\u00e2t prin scrierile sale de fic\u021biune, c\u00e2t \u0219i de non-fic\u021biune, s\u0103 denun\u021be conformismul \u0219i atitudinile neortodoxe din timpul s\u0103u (\u00een special ale societ\u0103\u021bilor occidentale) \u0219i s\u0103 insufle un sentiment de con\u0219tiinciozitate \u0219i responsabilitate.
\u00a0\u00a0 A fost cunoscut pentru romanele \u0219i eseurile sale, dar \u0219i ca examinator \u0219i uneori critic al obiceiurilor sociale, normelor \u0219i idealurilor societ\u0103\u021bii. \u00cen timp ce preocup\u0103rile sale anterioare ar putea fi numite \u201eumaniste\u201d, \u00een cele din urm\u0103, el a devenit preocupat de subiecte \u201espirituale\u201d, precum parapsihologia (percep\u021bia extrasenzorial\u0103) \u0219i misticismul filozofic.
\u00a0\u00a0 Huxley s-a n\u0103scut \u00een Godalming, Surrey, Anglia, \u00eentr-una dintre cele mai faimoase familii ale elitei engleze. A fost fiul scriitorului \u0219i erboristului profesionalist Leonard Huxley, un biology cu idei privind teoria evolu\u021bionist\u0103, \u0219i a primei sale so\u021bii, Julia Arnold; nepotul lui Thomas Henry Huxley \u2013 unul dintre cei mai importan\u021bi naturali\u0219ti ai secolului al XIX-lea. \u00cen plus, mama lui Huxley era fiica lui Thomas Arnold, un educator celebru, al c\u0103rui frate era Matthew Arnold, renumitul umanist britanic. Sora Juliei a fost romancier\u0103 \u2013 doamna Humphrey Ward. Fratele lui Huxley, Julian Huxley, a fost un biolog renumit \u0219i a ajuns s\u0103 devin\u0103 primul secretar general al UNESCO. Un prieten de mult\u0103 vreme, Gerald Heard, a spus c\u0103 str\u0103mo\u0219ii lui Huxley au contribuit la autoritatea lui intelectual\u0103 \u0219i au constituit \u201eun impuls al obliga\u021biilor morale\u201d.<\/em>
Huxley era un copil de\u0219irat, destul de fragil alc\u0103tuit, dar cu calit\u0103\u021bi intelectuale peste medie. Din copil\u0103rie avea o abilitate de a manevra ideile. Era considerat printre adul\u021bi \u0219i colegi ca fiind \u201ediferit\u201d, ar\u0103t\u00e2nd o con\u0219tientizare neobi\u0219nuit de profund\u0103 sau ceea ce fratele s\u0103u numea \u201esuperioritate\u201d. Huxley va spune mai t\u00e2rziu c\u0103 ereditatea a f\u0103cut ca fiecare individ s\u0103 fie unic \u0219i aceast\u0103 unicitate a individului a fost esen\u021bial\u0103 pentru libertate.
\u00a0\u00a0 \u0218i-a \u00eenceput instruirea \u00een laboratorul de botanic\u0103 bine echipat al tat\u0103lui s\u0103u, apoi a continuat la o \u0219coal\u0103 numit\u0103 Hillside, pe care mama sa a supravegheat-o timp de c\u00e2\u021biva ani, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a devenit bolnav\u0103 \u00een stadiu terminal.
\u00a0\u00a0 Mama lui Huxley a murit \u00een 1908, c\u00e2nd el avea 14 ani, iar aceast\u0103 pierdere pe care a descris-o mai t\u00e2rziu Huxley, i-a dat primul sentiment al efemerit\u0103\u021bii fericirii umane. A avut parte de mai multe pierderi care, desigur, i-au dat \u201efrisoane\u201d, acele emo\u021bii care \u201etulbur\u0103 ordinea ra\u021bional\u0103 a con\u0219tiin\u021bei\u201d, dup\u0103 cum se exprima medicul, psihologul \u0219i psihiatrul elve\u021bian Carl Gustav Jung (1875-1961).
\u00a0\u00a0 La v\u00e2rsta de 16 ani a suferit un atac de cheratit\u0103 punctat\u0103 \u2013 inflama\u021bie acut\u0103 a corneei, afec\u021biune care l-a f\u0103cut orb pentru o perioad\u0103 de aproximativ 18 luni. Aceast\u0103 infirmitate l-a \u00eempiedicat s\u0103 participe la Primul R\u0103zboi Mondial, \u0219i l-a \u021binut departe de laboratoarele \u00een care \u0219i-ar fi urm\u0103rit prima dragoste, cea pentru \u0219tiin\u021b\u0103.
\u00a0\u00a0 C\u00e2nd Huxley \u0219i-a rec\u0103p\u0103tat \u00een cele din urm\u0103 vederea (de\u0219i ochii slabi ar fi avut un efect semnificativ asupra lui pe tot parcursul vie\u021bii), a \u00eenceput activitatea literar\u0103 cu deosebit\u0103 pasiune, at\u00e2t ca cititor pasionat, c\u00e2t \u0219i ca scriitor. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 a studiat literatura englez\u0103 la Balliol College, Oxford. \u00cen anul absolvirii studiilor a fost publicat\u0103 prima sa colec\u021bie de poezii. Dup\u0103 studiile sale la Balliol, Huxley, fiind \u00eendatorat financiar fa\u021b\u0103 de tat\u0103l s\u0103u, a trebuit s\u0103 \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tige existen\u021ba. Pentru o scurt\u0103 perioad\u0103. \u00cen 1918, a fost angajat pentru achizi\u021bionarea de provizii pentru armat\u0103, la un minister, ca func\u021bionar. Cum interesul s\u0103u pentru afaceri sau administra\u021bie a fost nesemnificativ, lipsit de mo\u0219tenire, a trebuit s\u0103 se dedice muncii literare. A editat \u00eenc\u0103 dou\u0103 colec\u021bii de poezie, precum \u0219i articole biografice \u0219i arhitecturale \u0219i recenzii de fic\u021biune, dram\u0103, muzic\u0103 \u0219i art\u0103 pentru revista literar\u0103 londonez\u0103 Athenaeum, f\u0103c\u00e2nd parte din personalul editorial. \u00cen 1920-1921, Huxley a fost critic de dram\u0103 pentru Westminister Gazette, asistent la Chelsea Book Club \u0219i a lucrat pentru Conde Nast Publications.
\u00a0\u00a0 Primul s\u0103u roman a fost editat la v\u00e2rsta de 17 ani \u0219i cariera de scriitor profesionist \u0219i-a \u00eenceput-o la 20 de ani. \u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial, Huxley \u0219i-a petrecut o mare parte din timp la Garsington Manor, casa lui Lady Ottoline Morrell. Mai t\u00e2rziu, \u00een Crome Yellow (1921), a caricaturizat stilul de via\u021b\u0103 din Garsington. S-a c\u0103s\u0103torit cu Maria Nys, o belgian\u0103 pe care o cunoscuse la Garsington, \u00een 1919, iar \u00een 1920 au avut un copil, Matthew Huxley, care a devenit epidemiolog. Cei trei au c\u0103l\u0103torit mult \u00een ace\u0219ti ani, petrec\u00e2nd o perioad\u0103 semnificativ\u0103 de timp \u00een Italia, cu excursii \u0219i \u00een India, Indiile Olandeze \u0219i Statele Unite.
\u00a0\u00a0 Din punct de vedere al carierei, pentru Huxley anii 1920 au fost un timp \u00een care s-a impus \u00een lumea literar\u0103 datorit\u0103 unui num\u0103r de lucr\u0103ri de mare succes. Pe l\u00e2ng\u0103 Galben crom<\/em>, au existat \u0219i F\u00e2n antic<\/em> (1923), Acele frunze uscate<\/em> (1925) \u0219i Punct Contrapunct<\/em> (1928). Cea mai mare parte a subiectului care cuprindea aceste romane a fost comentariul satiric asupra evenimentelor contemporane. Cu toate acestea, \u00een ciuda marelui s\u0103u succes, el a fost criticat \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 pentru personajele sale unidimensionale pe care Huxley le-a folosit ca purt\u0103tor de cuv\u00e2nt pentru a spune \u201eaproape totul despre aproape orice\u201d.<\/em> Aceast\u0103 critic\u0103 special\u0103 l-a urm\u0103rit \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 de-a lungul \u00eentregii sale cariere de scriitor de fic\u021biune, deoarece mul\u021bi au sim\u021bit c\u0103 lui Huxley \u00eei pas\u0103 mai mult de ideile sale dec\u00e2t de personajele sau de intriga lui. Potrivit celei de-a doua so\u021bii, Laura Archera Huxley, Huxley nu a fost pe deplin mul\u021bumit de ultimul roman al carierei sale, Island (1962),<\/em> deoarece credea c\u0103 este \u201edezechilibrat\u201d din cauza faptului c\u0103 \u201ea existat mai mult\u0103 filozofie dec\u00e2t poveste\u201d.<\/em> Spre sf\u00e2r\u0219itul carierei, Huxley a \u00eenceput s\u0103 se considere mai mult un eseist care a scris fic\u021biune, iar dintre toate romanele sale, doar \u00een Time Must Have a Stop (Timpul trebuie s\u0103 se opreasc\u0103)<\/em> (1944) \u201ea pus povestea \u0219i filozofia \u00eempreun\u0103 \u00eentr-un mod echilibrat\u201d.<\/em>
\u00a0 \u00a0<\/em>Tot \u00een acest timp s-a bucurat de prietenia lui Jiddu Krishnamurti, filozof \u0219i predicator spiritual care \u00eencep\u00e2nd cu 1920 a activat \u00een Statele Unite, \u00een Marea Britanie \u0219i \u00een India natal\u0103, ale c\u0103rui \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi le-a admirat foarte mult. A devenit vedantist (Vedele sunt cele mai vechi scripturi ale hinduismului). Suferin\u021ba cresc\u00e2nd\u0103 a lui Huxley fa\u021b\u0103 de ceea ce el considera ca fiind falimentul spiritual al lumii moderne, \u00eempreun\u0103 cu tranzi\u021bia sa \u00een America \u0219i conexiunile ulterioare pe care le-a avut, l-au f\u0103cut s\u0103 aib\u0103 acest interes.
\u00a0\u00a0 \u00a0Cred c\u0103 Husley a vrut s\u0103 ofere o re\u021bet\u0103 \u201eartificial\u0103\u201d pentru acei oameni care, nu vor putea s\u0103 se vindece de nemul\u021bumire, de ve\u0219nic\u0103 agita\u021bie \u0219i de ve\u0219nic\u0103 revolt\u0103 \u0219i ur\u0103.
\u00a0\u00a0 \u00cen anii 1930, familia s-a stabilit pentru o perioad\u0103 \u00een Sanary, l\u00e2ng\u0103 Toulon. Experien\u021bele sale de aici din Italia, unde Benito Mussolini condusese un guvern autoritar care luptase \u00eempotriva controlului na\u0219terilor pentru a produce suficient\u0103 for\u021b\u0103 de munc\u0103 pentru urm\u0103torul r\u0103zboi, \u00eempreun\u0103 cu citirea c\u0103r\u021bilor critice la adresa Uniunii Sovietice, l-au f\u0103cut pe Huxley s\u0103 devin\u0103 \u0219i mai consternat de condi\u0163ia abject\u0103 a civiliza\u0163iei occidentale. \u00cen 1932, \u00een doar patru luni, Huxley a scris virulent satiric Brave New World (Minunata lume nou\u0103)<\/em>, un roman distopic (caracterizat prin mizeria uman\u0103), plasat la Londra \u00een secolul al XX-lea. Aici, Huxley a pictat o societate \u201eperpetuu fericit\u0103\u201d<\/em>, dar inuman\u0103, \u00een care r\u0103zboiul \u0219i s\u0103r\u0103cia au fost eliminate, dar numai prin sacrificiul familiei, diversit\u0103\u021bii culturale, artei, literaturii, \u0219tiin\u021bei, religiei, filosofiei; \u0219i prin implementarea unei normalit\u0103\u021bi hedoniste \u00een r\u00e2ndul cet\u0103\u021benilor \u00een care pl\u0103cerea ieftin\u0103, peste \u00eemplinirea demn\u0103, este c\u0103utat\u0103 \u0219i c\u00e2\u0219tigat\u0103 prin dispozitivele corupte ale drogurilor \u0219i sexului promiscuu. Romanul a fost un succes interna\u021bional \u0219i, astfel, a \u00eenceput public lupta lui Huxley \u00eempotriva ideii c\u0103 fericirea ar putea fi atins\u0103 prin sclavia instituit\u0103 de clas\u0103.
\u00a0\u00a0 \u00cen 1937, Huxley s-a mutat la Hollywood, California, \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia sa Maria; fiul Matei; \u0219i prietenul Gerald Heard. Huxley a apreciat seriozitatea, virilitatea \u0219i \u201eextravagan\u021ba generoas\u0103\u201d pe care le-a g\u0103sit \u00een via\u021ba american\u0103, dar era \u00een dezacord cu felul \u00een care aceast\u0103 virilitate era exprimat\u0103 \u00een locurile de distrac\u021bie public\u0103, \u00een dans \u0219i autovehicule… \u201eNic\u0103ieri, poate, nu exist\u0103 at\u00e2t de pu\u021bin\u0103 conversa\u021bie… Totul este mi\u0219care \u0219i zgomot, ca apa care g\u00e2lg\u00e2ie \u00eentr-o baie\u2026<\/em>\u201d \u0218i \u00een acel moment Huxley a scris Ends and Means<\/em> (Scopuri \u0219i mijloace); \u00een lucrare explor\u00e2nd faptul c\u0103, de\u0219i majoritatea oamenilor din civiliza\u021bia modern\u0103 sunt de acord c\u0103 \u00ee\u0219i doresc o lume a \u201elibert\u0103\u021bii, p\u0103cii, drept\u0103\u021bii \u0219i dragostei fr\u0103\u021be\u0219ti\u201d<\/em>, ei nu au reu\u0219it s\u0103 se pun\u0103 de acord asupra modului de a o realiza.
\u00a0\u00a0 S\u0103 ne \u00eentreb\u0103m ce ar fi spus Husley despre conversa\u021bia din zilele de acum, cea virtual\u0103, on line? C\u00e2t de ampl\u0103 poate fi ea? C\u00e2t de conving\u0103toare poate fi? Sau se tinde c\u0103tre esen\u021ba ideilor? Se va \u201eatinge\u201d acest scop? Un minim de cuvinte care s\u0103 elucideze idea, folosind un timp redus?
\u00a0\u00a0 \u00cen 1938, Huxley a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 venituri de la Hollywood folosind abilit\u0103\u021bile sale de scriitor, datorit\u0103 unei introduceri \u00een afacere a prietenei sale Anita Loos, prolifica romancier\u0103 \u0219i scenarist\u0103. El a primit credit pentru Pride and Prejudice (1940) \u0219i a fost pl\u0103tit pentru munca sa la o serie de alte filme.
\u00a0\u00a0 \u00cen 1945, dup\u0103 studiu \u0219i practic\u0103 continu\u0103, Huxley a adunat o antologie de texte \u00eempreun\u0103 cu propriul s\u0103u comentariu asupra valorilor \u0219i ideilor spirituale larg r\u0103sp\u00e2ndite. Textul, intitulat The Perennial Philosophy<\/em>, este o nou\u0103 privire asupra unei idei vechi care st\u0103 la baza tuturor religiilor \u0219i, \u00een special, a fluxurilor mistice din interiorul acestora, preciz\u00e2nd c\u0103 \u00een lucrare n-a fost interesat de p\u0103rerile teologice ale profesioni\u0219tilor, savan\u021bi speculativi care \u201eL-au observat pe Dumnezeu \u00een siguran\u021b\u0103 de la birourile<\/em> lor\u201d<\/em> \u0219i c\u0103 lucrarea se ocup\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de Realitatea divin\u0103 unic\u0103, substan\u021bial\u0103 pentru lumea multipl\u0103 a lucrurilor, vie\u021bilor \u0219i min\u021bii. Dar aceast\u0103 unic\u0103 realitate este de a\u0219a natur\u0103 \u00eenc\u00e2t ea nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103 direct \u0219i imediat, dec\u00e2t de c\u0103tre cei care au ales s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 anumite condi\u021bii, f\u0103c\u00e2ndu-se iubitori, cura\u021bi cu inima \u0219i s\u0103raci cu duhul.
\u00a0\u00a0 Dup\u0103 moartea so\u021biei sale Maria, \u00een 1955, diagnosticat\u0103 cu cancer de s\u00e2n, \u00een 1956 s-a c\u0103s\u0103torit cu Laura Archera, care era ea \u00eens\u0103\u0219i autoare \u0219i care a scris o biografie a lui Huxley. \u00cen 1960, Huxley a fost diagnosticat cu cancer de laringe, iar \u00een anii care au urmat, cu starea de s\u0103n\u0103tate \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit\u0103, a scris romanul utopic Insula<\/em> \u0219i a \u021binut prelegeri despre \u201ePoten\u021bialit\u0103\u021bile umane\u201d <\/em>la Institutul Esalen, care au fost fundamentale pentru formarea Mi\u0219c\u0103rii poten\u021bialului uman. De asemenea, a fost invitat s\u0103 vorbeasc\u0103 la mai multe universit\u0103\u021bi americane prestigioase. Cu ocazia unui discurs sus\u021binut \u00een 1961 la California Medical School<\/em> din San Francisco, Huxley a avertizat: \u201eVa exista \u00een genera\u021bia urm\u0103toare o metod\u0103 farmacologic\u0103 de a-i face pe oameni s\u0103-\u0219i iubeasc\u0103 servitutea \u0219i de a produce dictatura f\u0103r\u0103 lacrimi, ca s\u0103 spunem a\u0219a, produc\u00e2nd un fel de lag\u0103r de concentrare nedureros pentru societ\u0103\u021bi \u00eentregi, astfel \u00eenc\u00e2t oamenilor s\u0103 li se ia libert\u0103\u021bile de fapt. Ei, mai degrab\u0103 se vor bucura de ea\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, Huxley solicitase cet\u0103\u021benia Statelor Unite, dar i s-a refuzat pentru c\u0103 nu a bifat \u201eDa\u201d la \u00eentrebarea dac\u0103 va lua armele pentru a ap\u0103ra SUA. Cu toate acestea, a r\u0103mas \u00een Statele Unite, unde de-a lungul anilor 1950 interesul s\u0103u pentru domeniul cercet\u0103rii psihice a crescut din ce \u00een ce mai mult. Lucr\u0103rile sale ulterioare sunt puternic influen\u021bate at\u00e2t de misticism, c\u00e2t \u0219i de experien\u021bele sale cu un medicament psihedelic Mescalina<\/em>, introdus de psihiatrul Humphry Osmond \u00een 1953.
\u00a0\u00a0 Huxley a fost un pionier al consumului de droguri psihedelice autodirijate \u201e\u00een c\u0103utarea ilumin\u0103rii\u201d, <\/em>document\u00e2ndu-\u0219i experien\u021bele timpurii at\u00e2t \u00een \u200b\u200beseurile The Doors of Perception<\/em> (titlul care deriv\u0103 din unele r\u00e2nduri ale poemului \u201eThe Marriage of Heaven and Hell\u201d<\/em> de William Blake), c\u00e2t \u0219i Heaven and Hell<\/em>. Titlul celui dint\u00e2i a devenit inspira\u021bia pentru denumirea trupei rock The Doors, iar con\u021binutul s\u0103u ar fi contribuit la mi\u0219carea psihedelic\u0103 timpurie a contraculturii hippie din anii 1960. Este \u00een dezbatere dac\u0103 idealurile lui Huxley au fost sau nu ad\u00e2ncite sau reduse prin experimentarea continu\u0103 \u0219i promovarea sincer\u0103 a psihedelicelor (Huxley ar fi luat fie LSD, fie mescalin\u0103 de duzin\u0103, \u00een urm\u0103torii zece ani). F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dup\u0103 cum putem deduce din eseurile sale, participarea la aceste substan\u021be i-a permis o experien\u021b\u0103 vizionar\u0103 unic\u0103, una \u00een care Huxley \u201ea v\u0103zut obiectele \u00eentr-o lumin\u0103 nou\u0103, dezv\u0103luind existen\u021ba lor inerent\u0103, profund\u0103, atemporal\u0103, care r\u0103m\u00e2ne ascuns\u0103 de cotidian la vedere”.<\/em>
\u00a0\u00a0 <\/em>Cea mai mare revela\u021bie experimentat\u0103 de Huxley \u00een timp ce se afla sub influen\u021ba halucinogenelor a avut loc la scurt timp dup\u0103 moartea primei sale so\u021bii, Maria. Mai t\u00e2rziu a scris: \u201ea fost realizarea Iubirii ca fapt cosmic primar \u0219i fundamental\u201d.<\/em> Acesta a devenit r\u0103spunsul lui Huxley la \u00eentrebarea fundamental\u0103: ce trebuie s\u0103 faci cu experien\u021ba lor vizionar\u0103. \u00cen esen\u021b\u0103 este ceea ce trebuie dezvoltat – arta de a oferi \u00een dragoste \u0219i inteligen\u021b\u0103 ceea ce este preluat din viziune \u0219i experien\u021ba de auto-dep\u0103\u0219ire \u0219i solidaritate cu Universul.
\u00a0\u00a0 P\u0103rerea lui Huxley a fost c\u0103, dac\u0103 sunt luate cu grij\u0103 \u0219i cu inten\u021bii adecvate, utilizarea medicamentelor psihedelice (vise produse prin drogare, care procoac\u0103 viziuni) ar putea ajuta un individ s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 o perspectiv\u0103 spiritual\u0103 pe termen nelimitat. Contrar acestei filozofii este ideea c\u0103 utilizarea unor astfel de medicamente ieftine\u0219te experien\u021ba divin\u0103, deschiz\u00e2nd artificial canale c\u0103tre o existen\u021b\u0103 mai profund\u0103 \u0219i c\u0103 aceste canale, de\u0219i reale \u00een sine, sunt menite s\u0103 fie deschise printr-un mijloc mai autentic, cum ar fi prin \u00eendeplinirea unor condi\u0163ii interne. Cu alte cuvinte, unii oponen\u021bi ai folosirii psihedelicelor ca ajutoare pentru a experimenta conexiunea cu divinul i-au privit cu dispre\u021b ca pe o \u201ecomand\u0103 rapid\u0103 sintetic\u0103\u201d sau o \u201econexiune chimic\u0103\u201d contraf\u0103cut\u0103 cu lumea spiritual\u0103, care indiferent dac\u0103 era un mijloc adecvat, cu siguran\u021b\u0103 nu a fost \u201ecalea\u201d.
\u00a0 \u00a0Operele sale:
\u00a0Romane: Galben crom (1921); F\u00e2n antic<\/em> (1923);<\/em> Frunze uscate (1925); Punct. Contrapunct (1928); Minunata lume nou\u0103 (1932); Orb \u00een Gaza<\/em> (1936); Dup\u0103 multe veri (1939); Timpul are un sf\u00e2r\u0219it (1944); Maimu\u021b\u0103 \u0219i esen\u021b\u0103 (1948); Geniul \u0219i zei\u021ba<\/em> (1955);Reintoarcere \u00een minunata lume nou\u0103 (1958);<\/em> Insula (1962).<\/em>
Eseuri: F\u0103 ceea ce vrei\u00a0 <\/em>1929); M\u0103slinul <\/em>(1936); Scopuri \u0219i mijloace <\/em>(1937); Arta de a vedea (1942); M\u00e2ine, m\u00e2ine, m\u00e2ine <\/em>(1952); Por\u021bile percep\u021biei <\/em>(1954); Rai \u0219i iad <\/em>(1956); Brava lume nou\u0103 revizitat\u0103 <\/em>(1958); Literatur\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103 <\/em>(1963).\u00a0
Filozofie: Scopuri \u0219i mijloace (1937); Filozofia peren\u0103 <\/em>(1944).\u00a0
Literatur\u0103 de c\u0103l\u0103torie: Pe drum <\/em>(1925); Bufonul lui Pilat <\/em>(1926); Dincolo de golful Mexic <\/em>(1934);\u00a0\u00a0Literatur\u0103 pentru copii: Ciorile din Pearblossom <\/em>(1967).<\/em>
Poezie: Roata de foc<\/em> (1916); Iona <\/em>(1917); \u00cenfr\u00e2ngerea tinere\u021bii <\/em>(1918);<\/em> Leda <\/em>(1920); Arabia Infelix <\/em>(1929); Cicadele \u0219i celelalte poeme <\/em>(1931);\u00a0
Povestiri: Limbo <\/em>(1920); Sur\u00e2sul Giocondei <\/em>(1924); Dou\u0103 sau trei gra\u021bii \u0219i alte povestiri (<\/em>1926); Lum\u00e2n\u0103ri stinse <\/em>(1930); Muzic\u0103 nocturn\u0103<\/em>(1931); Dou\u0103 sau trei Gra\u021bii: Micul Mexican; M\u00e2inile lui Iacob, o fabul\u0103 (sf\u00e2r\u0219itul deceniului al treilea al secolului XX).<\/em>
Biografii: Eminen\u021ba gri <\/em>(1941); Diavolii din Lodun <\/em>(1952).\u00a0\u00a0
Colec\u021bii: Text \u0219i pretext <\/em>(1933); Antologia prozei scurte<\/em> (1957); Moksha: scrieri despre experien\u021be psihedelice \u0219i vizionare <\/em>(1977).
\u00a0
Huxley nu avea o perspectiv\u0103 alb-negru a sexului, fiind bine con\u0219tient at\u00e2t de degradarea, c\u00e2t \u0219i de divinitatea acestuia \u00een via\u021ba b\u0103rba\u021bilor \u0219i femeilor. Dou\u0103 citate celebre care reflect\u0103 ambele p\u0103r\u021bi ale spiritului lui Huxley fa\u021b\u0103 de subiect sunt: \u200b\u200b\u201eCastitatea\u2026 cea mai nenatural\u0103 dintre toate perversiunile sexuale\u201d, care oglinde\u0219te atitudinea lui conform c\u0103reia \u201esexul divin\u201d este pur natural \u0219i c\u0103 abstinen\u021ba complet\u0103 de la el nu este doar nefireasc\u0103. ci o distorsiune suficient de puternic\u0103 pentru a fi clasificat\u0103 drept o boal\u0103 de caracter\u201d.<\/em> Cel de-al doilea citat: \u201eUn intelectual este o persoan\u0103 care a descoperit ceva mai interesant dec\u00e2t sexul\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0<\/em>\u00a0\u00a0 Daunele neinten\u021bionate cauzate de descrierea pozitiv\u0103 de c\u0103tre Huxley a consumului de droguri psihedelice pot fi v\u0103zute cel mai flagrant \u00een ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat de-a lungul anilor 1960 printre diferitele mi\u0219c\u0103ri ale spiritului liber. Totu\u0219i, inten\u021biile lui Huxley au fost mai \u0219tiin\u021bifice \u0219i cu greu se accept\u0103 c\u0103 au fost hedoniste.
\u00a0\u00a0 Huxley a sus\u021binut valoarea drogurilor halucinogene, prin faptul c\u0103 le ofer\u0103 persoanelor lipsite de darul percep\u021biei vizionare, poten\u021bialul de a experimenta aceast\u0103 stare special\u0103 de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i de a ob\u021bine o perspectiv\u0103 asupra lumii spirituale pe care altfel o \u00een\u021beleg numai misticii, sfin\u021bii \u0219i arti\u0219tii talenta\u021bi \u00een mod inerent. El credea, de asemenea, c\u0103 halucinogenele ad\u00e2ncesc realitatea credin\u021bei cuiva, deoarece aceste medicamente erau capabile s\u0103 deschid\u0103, sau s\u0103 cure\u021be, \u201eu\u0219ile percep\u021biei\u201d care altfel ne orbesc ochii spirituali. Ideea lui Huxley a fost c\u0103 aceste substan\u021be nu sunt doar benefice, ci ocup\u0103 un loc important \u00een faza modern\u0103 a evolu\u021biei umane. \u00cen plus, Huxley a constatat c\u0103, consumul responsabil de substan\u021be psihedelice este inofensiv din punct de vedere fizic \u0219i social.
\u00a0\u00a0 Huxley citise despre droguri \u00een timp ce scria Brave New World, dar au trebuit s\u0103 treac\u0103 22 de ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd le-a experimentat el \u00eensu\u0219i. \u00centr-un articol din 1931, Huxley admitea c\u0103 consumul de droguri \u201econstituie unul dintre cele mai curioase \u0219i totodat\u0103, mi se pare, unul dintre cele mai semnificative capitole din istoria natural\u0103 a fiin\u021belor umane\u201d<\/em>. Pentru a fi clar, Huxley nu a sus\u021binut utilizarea drogurilor, deoarece nu a desemnat Mescalina sau LSD ca fiind \u201edroguri\u201d, din cauza conota\u021biei derogatorii pe care cuv\u00e2ntul o avea \u00een limba englez\u0103. Huxley a privit cu dispre\u021b \u201edrogurile\u201d, despre care el a sim\u021bit pe propria piele, cum se zice, c\u0103 produc o fericire artificial\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-i pe oameni mul\u021bumi\u021bi de lipsa lor de libertate.
\u00a0\u00a0 Huxley \u00eensu\u0219i a avertizat, despre pericolele experiment\u0103rii psihedelice, \u00eentr-un apendice pe care a scris-o la Diavolii din Loudun<\/em> (1952), un studiu psihologic al unui episod din istoria Fran\u021bei. Chiar \u0219i \u00een The Doors of Perception<\/em>, Huxley exprim\u0103 pruden\u021b\u0103, precum dezv\u0103luie \u0219i aspectele negative ale halucinogenelor. Mai mult, \u00een aceea\u0219i carte, el descrie \u00een mod clar cum mescalina poate fi un instrument cu care s\u0103 \u201edeschizi u\u0219a\u201d, dar ofer\u0103 doar \u201eo privire \u00een interior\u201d, nu un mijloc prin care s\u0103 treci pragul sau s\u0103 experimentezi beneficiile a ceea ce se afl\u0103 \u201ede cealalt\u0103 parte\u201d, ea d\u0103 acces la contemplare \u2014 dar la o contemplare care este incompatibil\u0103 cu ac\u021biunea \u0219i chiar cu voin\u021ba<\/strong> de ac\u021biune, \u00eensu\u0219i g\u00e2ndul ac\u021biunii\u201d<\/em>.
\u00a0\u00a0 \u00cen cele 47 de c\u0103r\u021bi ale lui Huxley \u0219i de-a lungul sutelor sale de eseuri, poate c\u0103 mesajul esen\u021bial al acestui scriitor a fost tot timpul tragedia care decurge frecvent din egocentrism \u0219i egoism. Din p\u0103cate, \u00een ochii publicului, Huxley ast\u0103zi nu este nimic din figura respectat\u0103 care a fost de-a lungul vie\u021bii sale. Clive James, critic, journalist, scriitor care a lucrat \u00een Marea Britanie p\u00e2n\u0103 la moartea sa \u00een 2019, scrie: \u201e\u00cen timp ce era \u00een via\u021b\u0103, Aldous Huxley a fost unul dintre cei mai faimo\u0219i oameni din lume. Dup\u0103 moartea sa, reputa\u021bia sa enorm\u0103 s-a mic\u0219orat rapid, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00een cele din urm\u0103, a fost cunoscut \u00een principal pentru c\u0103 a scris un singur roman distopic <\/em>(distopie este antiteza unei societ\u0103\u021bi utopice, caracterizat\u0103 prin guvernare autoritarist\u0103), \u0219i pentru c\u0103 a fost un fel de pionier hippie care a luat Mescalin\u0103 pentru a afla ce se va \u00eent\u00e2mpla\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 \u0218i ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat, unde s-a ajuns, am v\u0103zut \u00een zilele noastre. C\u00e2t despre Husley, probabil, c\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii nu mai credea \u00een puterea iubirii \u0219i a empatiei.
\u00a0\u00a0 <\/em>Mul\u021bi sunt surprin\u0219i s\u0103 constate c\u0103 Huxley, con\u0219tiincios \u00een majoritatea arenelor, a scris chiar \u0219i un eseu timpuriu despre ecologie care a contribuit la inspirarea mi\u0219c\u0103rii ecologiste de ast\u0103zi.
\u00a0\u00a0 \u00cen ultima var\u0103 a anului 1963, Huxley a fost invitat s\u0103 vorbeasc\u0103 la Academia Mondial\u0103 de Arte \u0219i \u0218tiin\u021be (WAAS) din Stockholm, Suedia, unde principala problem\u0103 a \u00eent\u00e2lnirii a vizat explozia popula\u021biei \u0219i rezervele de materii prime \u0219i resursele alimentare ale p\u0103m\u00e2ntul. Huxley a vorbit despre modul \u00een care o ras\u0103 uman\u0103 cu capacit\u0103\u021bi spirituale mai \u00eenalt dezvoltate ar avea, de asemenea, o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere \u0219i o mai bun\u0103 luare \u00een considerare a fundamentelor biologice \u0219i materiale ale vie\u021bii pe acest p\u0103m\u00e2nt.
\u00a0\u00a0 Dezv\u0103luirea sexului este, de asemenea, criticat\u0103 satiric \u00een Brave New World,<\/em> ilustrat\u0103 ca un mijloc la nivel de suprafa\u021b\u0103 de a satisface un impuls primar, de a ob\u021bine o satisfac\u021bie de moment \u00een mod liber \u0219i de la oricine. Huxley arat\u0103 prin poveste cum aceast\u0103 perspectiv\u0103 exist\u0103 \u00een detrimentul iubirii adev\u0103rate, a conexiunii autentice dintre dou\u0103 fiin\u021be umane de sex opus \u0219i, astfel, \u0219i \u00een detrimentul familiei func\u021bionale. Huxley a mai scris c\u0103 responsabilitatea omului modern ar trebui s\u0103 fie \u201ede a civiliza impulsul sexual\u201d. <\/em>Reamintesc dezacordul lui cu privire la via\u021ba american\u0103: \u201eNic\u0103ieri, poate, nu exist\u0103 at\u00e2t de pu\u021bin\u0103 conversa\u021bie; totul este mi\u0219care \u0219i zgomot, ca apa care g\u00e2lg\u00e2ie dintr-o baie\u2026\u201d<\/em> S\u0103 ne \u00eentreb\u0103m ce ar fi spus Husley despre conversa\u021bia din zilele de acum, cea virtual\u0103, f\u0103cut\u0103 online? C\u00e2t de ampl\u0103 poate fi ea? Sau poate tinde c\u0103tre esen\u021ba ideilor? Se va \u201eatinge\u201d acest scop?
\u00a0\u00a0 Pe patul de moarte, neput\u00e2nd s\u0103 vorbeasc\u0103, Huxley a f\u0103cut o cerere scris\u0103 so\u021biei sale pentru \u201eLSD, 100 \u00b5g, i.m.\u201d. Ea, \u00een acel moment, a fost obligat\u0103 moral s\u0103-i procure \u0219i s\u0103-i ofere, iar el a murit lini\u0219tit \u00een diminea\u021ba urm\u0103toare. Anun\u021bul mor\u021bii lui a fost umbrit de vestea despre asasinarea pre\u0219edintelui John F. Kennedy, care a avut loc \u00een aceea\u0219i zi, la fel ca \u0219i moartea autorului irlandez C. S. Lewis.
\u00a0\u00a0 \u201eAldous nu a con\u0219tientizat faptul c\u0103 va muri, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a murit\u201d<\/em>, a scris Laura, so\u021bia, \u00eentr-o scrisoare despre ultimele momente ale unuia dintre cele mai interesante personaje ale lumii.
Sl\u0103birea voin\u021bei duce la sl\u0103biciune, sl\u0103biciunea duce la sl\u0103birea voin\u021bei, cedare, \u00eenlocuirea tenacit\u0103\u021bii cu comoditatea, renun\u021barea la lupt\u0103 cu r\u0103ul. A experimentat \u0219i a scris pentru aceast\u0103 categorie de oameni, fiindc\u0103 ea exist\u0103. A scris din spirit umanitar, a scris fiindc\u0103 \u00eei p\u0103sa de oamenii acestei planete.
\u00a0\u00a0 Printre umani\u0219ti, Huxley a fost considerat un intelectual al unui intelectual. C\u0103r\u021bile sale au fost frecvent pe listele obligatorii de lecturi ale cursurilor de englez\u0103 \u0219i filozofie modern\u0103 din universit\u0103\u021bile americane \u0219i a fost unul dintre persoanele onorate \u00een seria Scribner’s Publishing \u201eLeaders of Modern Thought\u201d (un volum de biografie \u0219i critic\u0103 literar\u0103 de Philip Thody, intitulat Aldous Huxley<\/em>).
\u00a0

\u00a0\u00a0
\u00a0\u00a0

<\/figcaption><\/figure>\n\n\n
\n \n
\n \n
\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n \n
\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n<\/div>\n \n\n
\n Rate this post<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"FILOZOFIA, RELIGIA, \u0218TIIN\u021aA \u0219i POLITICA (44) \u2013 Aldous Huxley\u201eExperien\u021ba nu este ceea ce \u021bi se \u00eent\u00e2mpl\u0103; este ceea ce faci cu ceea ce \u021bi se \u00eent\u00e2mpl\u0103.\u201d\u00a0 - Aldous Huxley\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 \u00een secolele trecute via\u021ba oamenilor era static\u0103, c\u0103l\u0103toriile scriitorilor \u0219i ale filozofilor \u00een alte \u021b\u0103ri fiind extrem de rare, din epoca luminilor circula\u021bia oamenilor de ...","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"post-7097","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","6":"category-articole"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7097","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7097"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7097\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7108,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7097\/revisions\/7108"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7097"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7097"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7097"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}