{"id":6801,"date":"2021-08-25T23:18:45","date_gmt":"2021-08-26T03:18:45","guid":{"rendered":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/?p=6801"},"modified":"2021-08-27T20:29:01","modified_gmt":"2021-08-28T00:29:01","slug":"filozofia-religia-stiinta-si-politica-35-william-james","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/filozofia-religia-stiinta-si-politica-35-william-james\/","title":{"rendered":"FILOZOFIA, RELIGIA, \u0218TIIN\u021aA \u0219i POLITICA (35) – William James"},"content":{"rendered":"\n
\"\"

\u201eUn om poate s\u0103 nu realizeze tot ce a visat, dar nu va ob\u021bine niciodat\u0103 nimic grozav f\u0103r\u0103 s\u0103 fi visat mai \u00eent\u00e2i\u201d.<\/em>
\u00a0<\/em>\u2013 William James
\u00a0
\u00a0\u00a0 Filozofia american\u0103 are o reflec\u021bie mult mai larg\u0103 dec\u00e2t celelalte filozofii datorit\u0103 prelu\u0103rii \u0219i prelucr\u0103rii celor mai influente conceptualiz\u0103ri europene \u2013 neopozitivismul \u0219i filozofia analitic\u0103, fenomenologia, hegelianismul, marxismul, filozofia istoric\u0103 a vie\u021bii etc., \u00een acest mod ajung\u00e2nd la noi sinteze \u0219i marc\u00e2nd specificul g\u00e2ndirii americane. Este genul de reflec\u021bie al oamenilor asupra situa\u021biei lor \u00een lume. Oamenii \u00een\u021belep\u021bi, g\u00e2nditorii pe care-i numim filozofi, sunt cei care se aventureaz\u0103 cu curaj \u00een c\u0103utarea unei societ\u0103\u021bi mai bune. \u0218i trebuie s\u0103 d\u0103m dreptate afirma\u021biei filozofului, psihologului rom\u00e2n C. R\u0103dulescu Motru (1868-1957), cum c\u0103 \u201eApari\u021bia sistemelor filozofice a fost, \u00een tot decursul timpului, simptomul prevestitor al transform\u0103rilor sociale\u201d<\/em>, \u00eentruc\u00e2t ele constituie o confruntare de idei.
\u00a0\u00a0 William James este considerat un g\u00e2nditor de frunte al secolului al XIX-lea, unul dintre cei mai influen\u021bi filozofi ai Statelor Unite \u0219i \u201ep\u0103rintele psihologiei americane\u201d. Al\u0103turi de Charles Sanders Peirce, James a \u00eenfiin\u021bat \u0219coala filozofic\u0103 cunoscut\u0103 sub numele de pragmatism. A fost filozof \u0219i psiholog \u0219i primul educator care a oferit un curs de psihologie \u00een Statele Unite. Este considerat de mul\u021bi ca fiind cel mai perspicace \u0219i stimulator dintre filozofii americani, precum \u0219i al doilea dintre cei trei mari pragmatici (veriga de mijloc dintre Charles Sanders Peirce \u0219i John Dewey). \u00cen calitate de profesor de psihologie \u0219i filozofie la Universitatea Harvard, el a devenit cel mai faimos psiholog american \u00een via\u021b\u0103, \u0219i mai t\u00e2rziu \u2013 al timpului s\u0103u. A evitat sistemele logice, limitate \u00eentr-un fel, tipice ra\u021bionali\u0219tilor europeni, precum \u0219i ideali\u0219tilor germani, folosind o psihologie bogat\u0103 \u00een implica\u021bii filozofice. A avut un rol esen\u021bial \u00een \u00eenfiin\u021barea departamentului de psihologie din Harvard, care la \u00eenceputurile sale era legat de departamentul de filozofie. Cu toate acestea, James nu a r\u0103mas convins c\u0103 psihologia era de fapt o disciplin\u0103 distinct\u0103, scriind \u00een 1892: \u201eAceasta nu este o \u0219tiin\u021b\u0103; este doar speran\u021ba unei \u0219tiin\u021be\u201d<\/em>. \u00cen ciuda scepticismului lui, \u00een secolul urm\u0103tor aceast\u0103 speran\u021b\u0103 a fost pe deplin realizat\u0103 \u00een departamentul pe care l-a ajutat s\u0103 se \u00eentemeieze.
\u00a0\u00a0 William James (1842\u20141910) s-a n\u0103scut la New-York, dintr-o familie de origine sco\u021bian\u0103 \u0219i irlandez\u0103, stabilit\u0103 \u00een America \u00een secolul 18. A fost cel mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dintre cei cinci copii\u00a0 ai lui Henry James, Sr \u0219i Mary Walsh James. Tat\u0103l a fost un spirit individualist, opus bisericii oficiale, religios, ata\u0219at misticismului, str\u0103lucit \u00een rela\u021biile \u0219i publicistica sa. Studiile din tinere\u021bea lui William au fost neordonate, dup\u0103 hazardul c\u0103l\u0103toriilor familiei sale, la: New-York, Londra, Paris, Boulogne, Geneva, Bonn. \u00centre America \u0219i Europa James a fost autodidact rafinat, cosmopolit. La Bonn a vrut s\u0103 fac\u0103 pictur\u0103, dar mai t\u00e2rziu a renun\u021bat la ea. A \u00eenvins \u00een el natura american\u0103, s\u0103n\u0103toas\u0103, ata\u0219at\u0103 de concret, de senza\u021bii, de via\u021b\u0103, de energie. Aceast\u0103 renun\u021bare f\u0103cut\u0103 \u00een mai pu\u021bin de un an indic\u0103: sprijinul remarcabil al familiei pentru aspira\u021biile sale, propria sa c\u0103utare de a atinge excelen\u021ba, \u0219i dificultatea lui nelini\u0219tit\u0103, indecis\u0103, de a r\u0103m\u00e2ne angajat \u00eentr-o carier\u0103. Poetul american Walt Whitmann a r\u0103mas pentru toat\u0103 via\u021ba poetul s\u0103u favorit. Fratele Henry James n\u0103scut la un an dup\u0103 William a devenit romancier, critic literar, dramaturg \u0219i prozator american, cunoscut mai ales pentru romanele, nuvelele \u0219i povestirile sale, dob\u00e2ndindu-\u0219i celebritatea literar\u0103 cu optica sa novatoare asupra literaturii, corelat\u0103 cu evolu\u021bia filozofiei \u0219i a psihologiei. A contribuit semnificativ la analiza \u0219i critica operelor de fic\u021biune, insist\u00e2nd \u00een mod cu totul particular asupra libert\u0103\u021bii tuturor scriitorilor de a prezenta propria lor viziune a lumii. Ideea sa novatoare a fost \u0219i monologul interior care poate ad\u00e2nci g\u00e2ndirea autorului. Eseul s\u0103u despre roman, The Art of Fiction<\/em>, este una dintre acele str\u0103lucite scrieri care indic\u0103 puterea sa critic\u0103 de analiz\u0103. Filozofia sa este un empirism radical, o filozofie pluralist\u0103, un pragmatism, deci o filozofie a concretului.
\u00a0\u00a0 \u00cen 1861 a izbucnit r\u0103zboiul civil american. Ca r\u0103spuns la apelul pre\u0219edintelui Lincoln pentru voluntari, William s-a angajat pentru o scurt\u0103 perioad\u0103. Fiind deja \u00een stare delicat\u0103 de s\u0103n\u0103tate, a plecat c\u00e2nd a expirat termenul de angajare (Fra\u021bii s\u0103i mai mici Wilky \u0219i Bob au servit \u00een armata Uniunii) \u0219i s-a \u00eenscris apoi la \u0218coala \u0218tiin\u021bific\u0103 Lawrence de la Universitatea Harvard, familia sa mut\u00e2ndu-se la Boston. Acolo a studiat chimia \u0219i apoi fiziologia, \u00eenainte de a intra la Facultatea de Medicin\u0103 din Harvard \u00een 1863. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, \u0219i-a luat un an liber pentru a se al\u0103tura unei expedi\u021bii \u0219tiin\u021bifice \u00een Brazilia. S\u0103n\u0103tatea proast\u0103 l-a for\u021bat s\u0103 renun\u021be la expedi\u021bie \u0219i s-a \u00eentors la \u0219coala de medicin\u0103. A plecat din nou, de data aceasta pentru a studia fiziologia \u0219i medicina \u00een Germania \u0219i pentru a-\u0219i recupera s\u0103n\u0103tatea. Nu a reu\u0219it s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un remediu pentru curioasele sale dureri de spate, dar s-a \u00eentors la Harvard, \u0219i nu a mai promovat examenele medicale. Oricum nu inten\u021biona s\u0103 practice medicina. \u00cel atr\u0103geau disciplinele Filozofie-Psihologie care, la vremea aceea nu fuseser\u0103 \u00eenc\u0103 separate complet; \u00eel atr\u0103geau problemele legate de suflet \u0219i g\u00e2ndire \u0219i p\u0103rea, la acel moment dezorientat \u00een ceea ce trebuia s\u0103 fac\u0103 cu restul vie\u021bii sale. Simptomele neurologice ale lui James se \u00eenr\u0103ut\u0103\u021biser\u0103. Frica sa, sentimentul de nesiguran\u021b\u0103 absolut\u0103 a vie\u021bii l-a \u00eempins s\u0103 devin\u0103 un invalid virtual \u00een casa p\u0103rin\u021bilor s\u0103i \u0219i a luat \u00een calcul sinuciderea. \u00cen prim\u0103vara anului 1870, c\u00e2nd James avea dou\u0103zeci \u0219i opt de ani, a tr\u0103it un moment critic \u00een timp ce citea un tratament al libert\u0103\u021bii umane de c\u0103tre neokantianul francez Charles Renouvier. El a descoperit solu\u021bia problemei sale \u00een actul voluntar al voin\u021bei prin care se putea angaja crez\u00e2nd \u00een propria sa libertate, \u00een ciuda oric\u0103rei lipse de dovezi obiective. A \u00eenceput recuperarea, de\u0219i restul vie\u021bii sale va fi afectat de probleme aparent psihosomatice (tulbur\u0103ri oculare grave, dureri de spate misterioase, probleme digestive \u0219i perioade de epuizare, precum \u0219i schimb\u0103ri cronice de dispozi\u021bie, inclusiv perioade de depresie). Din p\u0103cate, \u00eei lipsea \u00eenc\u0103 un obiectiv constructiv \u00een carier\u0103. Dar, \u00een 1872, unul dintre fo\u0219tii profesori de chimie a lui James i-a oferit un loc de munc\u0103 pentru predarea fiziologiei. A acceptat \u0219i a \u00eenceput cariera de peste o treime de secol ca membru al facult\u0103\u021bii din Haward. A devenit instructor de anatomie \u0219i fiziologie. Preda psihologie folosind abordarea fiziologic\u0103 pe care o \u00eenv\u0103\u021base \u00een Germania \u0219i \u00eenfiin\u021b\u00e2nd primul laborator de psihologie din America. A cunoscut o profesoar\u0103 pe nume Alice Howe Gibbens, cu care s-a c\u0103s\u0103torit \u00een 1878. La fel ca p\u0103rin\u021bii s\u0103i, au avut cinci copii, numindu-i pe primii doi Henry \u0219i William. Alice era priceput\u0103 \u00een gestionarea obsesiilor sale nevrotice \u0219i a dispozi\u021biei emo\u021bionale \u0219i se pare c\u0103 au avut o c\u0103snicie bun\u0103, tr\u0103ind confortabil \u00een Cambridge. \u00cen anul \u00een care s-au c\u0103s\u0103torit, James a fost de acord s\u0103 scrie un manual de psihologie. A fost membru al unui club metafizic care \u00eel includea pe Oliver Wendell Holmes, cel care a predat dreptul la Harvard \u0219i a continuat s\u0103 serveasc\u0103 la Curtea Suprem\u0103 a SUA \u0219i pe Charles Sanders Peirce (1839-1914), un filozof al \u0219tiin\u021bei, care va deveni fondatorul pragmatismului american. Deci, dup\u0103 Peirce, pragmatismul a fost dezvoltat de William James \u0219i de John Dewey care \u0219i-a denumit doctrina Instrumentalism. <\/em>\u00cen 1879, James a \u00eenceput s\u0103 predea filozofia la Harvard, devenind profesor asistent de filozofie \u00een anul urm\u0103tor. A publicat Sentimentul ra\u021bionalit\u0103\u021bii<\/em><\/strong>, primul s\u0103u articol important din noua sa disciplin\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce s-a ad\u00e2ncit \u00een filozofie, a dezvoltat o atitudine negativ\u0103 fa\u021b\u0103 de psihologie. Dup\u0103 ce a devenit profesor titular de filozofie \u00een 1885 \u0219i de psihologie \u00een 1889 a publicat Principles of Psychology<\/em><\/strong>\u00a0( Principiile de psihologie<\/em>) \u00een 1890, care a avut un larg succes dar psihologul german Wilhelm Wundt (1832-1920) a spus c\u0103 \u201eeste literatur\u0103, este frumos, dar nu este psihologie\u201d.<\/em> Aproape doisprezece ani i-au trebuit s\u0103 termine lucrarea \u0219i, de\u0219i a avut un mare succes, a fost nemul\u021bumit de ea \u0219i dezgustat de psihologie. Cu toate acestea, a acceptat s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 o versiune prescurtat\u0103, care a fost publicat\u0103 doi ani mai t\u00e2rziu sub numele de Psihologie<\/em><\/strong> (Psihologie \u00eensemn\u00e2nd literal studiul sufletului) care i-a folosit la stabilirea reputa\u021biei sale, ca cel mai important psiholog american \u00een via\u021b\u0103. A renun\u021bat la conducerea laboratorului de psihologie din Harvard \u0219i s-a angajat s\u0103 predea \u0219i s\u0103 scrie filozofie.
\u00a0\u00a0 \u00cen 1897 a fost publicat\u0103 prima carte filozofic\u0103 a lui James The Will to Believe and Other Essays in Popular Philosophy <\/em><\/strong>(Voin\u021ba de a crede \u0219i alte <\/em>\u00a0eseuri din filosofia popular\u0103)<\/em>, dedicat\u0103 lui Charles Sanders Peirce. Anul urm\u0103tor, la Universitatea California din ora\u0219ul Berkeley, a sus\u021binut prelegerea Philosophical concepts and practical results <\/em><\/strong>(Concep\u021bii filosofice \u0219i rezultate practice)<\/em>, care a ajutat la lansarea pragmatismului ca mi\u0219care filozofic\u0103 la nivel na\u021bional. \u00cen 1899 au fost publicate Discussions with psychology teachers and students about some of life’s ideals <\/em><\/strong>(Discu\u021bii cu profesorii de psihologie \u0219i cu studen\u021bii despre unele dintre idealurile vie\u021bii).<\/em> Suprasolicitat la Harvard \u0219i pun\u00e2ndu-\u0219i \u00een pericol s\u0103n\u0103tatea fragil\u0103, el a avut o suferin\u021b\u0103 corporal\u0103 \u00een acela\u0219i an. \u00cen timp ce \u00ee\u0219i recupera s\u0103n\u0103tatea, a studiat o gam\u0103 larg\u0103 de relat\u0103ri despre experien\u021ba religioas\u0103 \u0219i a preg\u0103tit Prelegerile Gifford<\/em><\/strong>, pe care le-a sus\u021binut la Universitatea din Edinburgh \u00een 1901-02. Acestea au fost publicate ca Varieties of religious experience<\/em><\/strong> (Variet\u0103\u021bi ale experien\u021bei religioase),<\/em> \u00een 1902, \u0219i s-au dovedit a fi destul de reu\u0219ite, de\u0219i James a fost nemul\u021bumit, crez\u00e2nd c\u0103 con\u021bin prea multe raport\u0103ri despre fapte \u0219i prea pu\u021bine analize filozofice.
\u00a0\u00a0 \u00cen restul vie\u021bii sale, James s-a concentrat pe dezvoltarea propriei sale filozofii, scriind eseuri \u0219i prelegeri care vor fi ulterior colectate \u0219i publicate \u00een patru c\u0103r\u021bi. \u00cen prim\u0103vara anului 1906, a plecat de la Harvard pentru a ocupa un post de profesor la Universitatea Stanford, California, dar \u00a0inten\u021bia i-a fost nerealizat\u0103, din cauza marelui cutremur din San Francisco. La sf\u00e2r\u0219itul anului 1906 \u0219i \u00eenceputul anului 1907, a sus\u021binut prelegerile sale despre Pragmatism<\/em><\/strong> la Boston \u0219i la Universitatea Columbia, public\u00e2ndu-le \u00een prim\u0103vara anului 1907. Acesta a fost \u0219i anul \u00een care a demisionat de la Harvard, \u00eengrijorat c\u0103 ar putea muri \u00eenainte de a-\u0219i putea finaliza filozofia, deoarece suferea de angin\u0103 pectoral\u0103. A sus\u021binut Prelegerile Hibbert<\/em><\/strong> \u00een Anglia \u00een 1908, publicate anul urm\u0103tor ca Un univers pluralist<\/em><\/strong>, av\u00e2nd drept scop combaterea idealismului neo-hegelian care era atunci predominant \u00een Marea Britanie. \u00centre timp, el a fost atacat intelectual de c\u0103tre filozofi pentru tratamentul s\u0103u pragmatic al adev\u0103rului, pe care l-a ap\u0103rat \u00eentr-o colec\u021bie de eseuri publicate \u00een 1909 sub numele de \u00cen\u021belesul adev\u0103rului<\/em><\/strong>.<\/em>
\u00a0\u00a0 P\u00e2n\u0103 \u00een anul urm\u0103tor, problemele cardiace ale lui James l-au l\u0103sat at\u00e2t de sl\u0103bit, obosit, \u00eenc\u00e2t activit\u0103\u021bile normale au devenit destul de dificile. \u00cencerca s\u0103-\u0219i completeze manualul despre unele probleme de filozofie, dar a murit la 26 august 1910. \u00cen 1911, Manualul s\u0103u, editat de fiul s\u0103u Henry, \u0219i Memoriile \u0219i studiile sale au fost publicate postum. \u00cen 1912, au fost publicate Eseurile sale \u00een empirismul radical, urmat, \u00een 1920, de unele dintre Eseurile \u0219i recenziile sale colectate, \u0219i Scrisorile lui William James, editate \u00een dou\u0103 volume tot de fiul s\u0103u. Scrierile sale au supravie\u021buit par\u021bial din cauza onestit\u0103\u021bii provocatoare a ideilor sale, dar \u0219i din cauza stilului vibrant, uneori ra\u021bional, \u00een care le-a exprimat.
\u00a0\u00a0 \u00cen lucrarea Un univers pluralist<\/em><\/strong> \u00eei admonesteaz\u0103 pe filozofii care folosesc jargonul tehnic \u00een loc de un limbaj clar \u0219i direct, opus g\u00e2ndirii practicate de el, cea spontan\u0103, \u0219i prospe\u021bimea expresiei. S-a spus (de c\u0103tre romancierul Rebecca West) c\u0103, \u00een timp ce Henry James a scris fic\u021biune ca \u0219i cum ar fi filozofie, fratele s\u0103u mai mare, William, a scris filozofie \u00eentr-un stil colorat tipic fic\u021biunii.
\u00a0\u00a0 Dintre lucr\u0103ri trebuie men\u021bionate: Principiile Psihologiei<\/em> (1890); Voin\u021ba de a crede<\/em> (1897); Variet\u0103\u021bile experien\u021bei religioase<\/em> (1902); Pragmatism<\/em> (1907); Filozofia experien\u021bei<\/em> (1909); Sensul adev\u0103rului <\/em>(1909); O introducere \u00een filozofie<\/em> (19011); Eseurile \u0219i Coresponden\u021ba <\/em>sa.
\u00a0\u00a0 Pragmatismul<\/em><\/strong> este lucrarea de vaz\u0103. Cuv\u00e2ntul pragmatism provine din termenul vechi grecesc \u201epragma\u201d care \u00eensemna ac\u021biune. Termenul a fost ridicat la rang filozofic de C.S. Peirce. El a dezvoltat o concep\u021bie general\u0103 asupra adev\u0103rului. Aceast\u0103 concep\u021bie sus\u021bine c\u0103 nu exist\u0103 idei care sunt adev\u0103rate \u00een sine, ci numai idei care devin adev\u0103rate \u00een cursul ac\u021biunii indivizilor, \u00een m\u0103sura \u00een care dau rezultate. Concep\u021bia pragmatic\u0103 contest\u0103 c\u0103 g\u00e2ndirea ar reflecta realitatea sus\u021bin\u00e2nd ideea c\u0103 g\u00e2ndirea are rostul de a elabora reguli sau mijloace pentru ac\u021biune. \u00cen felul acesta pragmatismul identific\u0103 obiectul de cunoscut cu procesul cunoa\u0219terii. Cunoa\u0219terea la r\u00e2ndul s\u0103u o consider\u0103 mijloc de adaptare animalic\u0103 a omului la mediu. Pragmati\u0219tii au identificat adev\u0103rul cu utilul. Explicat, Pragmatismul <\/em>se refer\u0103 la comportamentul uman de a pune deoparte un ideal, pentru a urm\u0103ri un alt ideal, cu o importan\u021b\u0103 mai mic\u0103, dar mai u\u0219or de realizat. Calitatea de adev\u0103r a unei opinii sau credin\u021be const\u0103 \u00een statutul ei de regul\u0103 de ac\u021biune. Altfel spus, pragmatismul indic\u0103 ideile adev\u0103rate dup\u0103 succesul acestora \u00een experien\u021b\u0103. William James afirm\u0103: \u201ePragmatismul este doctrina care se intereseaz\u0103 de rezultatele practice ale ideilor noastre, este o filozofie a concretului\u201d. <\/em>Deci, dup\u0103 pragmati\u0219ti, o idee va fi adev\u0103rat\u0103 dac\u0103 are consecin\u021be utile, dac\u0103 duce la rezultate efective \u00een domeniul experien\u021bei, al realit\u0103\u021bii; ideile noastre \u0219tiin\u021bifice pot s\u0103 nu fie adev\u0103rate \u00een sine, dar sunt adev\u0103rate fiindc\u0103 sunt productive \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, fiindc\u0103 ne pun pe urmele fenomenelor, ne permit s\u0103 descoperim leg\u0103turile lor. O idee moral\u0103 sau religioas\u0103 va fi adev\u0103rat\u0103 nu speculativ, dar practic, util\u0103 pentru om, pentru perfec\u021bionarea lui. Se poate ca adev\u0103rul, \u00een sine s\u0103 nu fie dec\u00e2t unul, tot restul fiind eroare, dar pe James nu-l intereseaz\u0103 acest adev\u0103r ultim, speculativ, poate niciodat\u0103 ajuns, ci adev\u0103rul viu, uman, \u00een contact direct cu experien\u021ba, cu lucrurile ei concrete.Pragmatismul este un punct de vedere al omului. \u201eNu este o filozofie, <\/em>consider\u0103 James, ci mai cur\u00e2nd \u201eo metod\u0103\u201d. (…) Pragmatismul ca metod\u0103 nu pronun\u021b\u0103 judec\u0103\u021bi de adev\u0103r \u0219i falsitate; mai degrab\u0103, este o chestiune de praxis \u2013 de a face \u0219i de a ordona\u201d. <\/em>James mai explic\u0103 faptul c\u0103 pragmatismul nu este altceva dec\u00e2t \u201eobiceiul de a vedea \u00eentotdeauna o alternativ\u0103\u201d, <\/em>c\u0103 valoarea filozofiei sale const\u0103 \u201e\u00eentr-o deschidere mai larg\u0103 a min\u021bii, un mod de g\u00e2ndire mai flexibil\u201d <\/em>\u0219i c\u0103, \u201epragmatismul este fundamental democratic\u201d. <\/em>El sus\u021bine c\u0103 \u201eviziunea empirist\u0103 asupra lumii este \u201ematerialist\u0103\u201d \u0219i \u201efatalist\u0103\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 Potrivit lui James, nici ra\u021bionalismul, nici empirismul nu admit \u201eposibilitatea\u201d. Dar, mai important este faptul c\u0103 nici ra\u021bionali\u0219tii, nici empiri\u0219tii nu par s\u0103 recunoasc\u0103 c\u0103 experien\u021bele altor oameni sunt esen\u021biale \u00een formarea propriei experien\u021be, indiferent dac\u0103 subiectul experien\u021bei este \u0219tiin\u021bific sau etic. Ra\u021bionalismul duce la o concep\u021bie unitar\u0103 a lumii, crede James, care poate fi prea unitar\u0103, \u00een care asperit\u0103\u021bile, discontinuit\u0103\u021bile dintre lucruri dispar. Lumea este un tot: este teza monist\u0103. Din contr\u0103, \u201edac\u0103 ne \u00eentoarcem c\u0103tre concret, dac\u0103 consider\u0103m nu principiile \u0219i nu principiile universale, ci faptele, realit\u0103\u021bile individuale, atunci lumea apare ca un haos, ca o multiplicitate, <\/em>spune James, ca un mozaic. Lucrurile au fiecare fizionomia lor proprie, bog\u0103\u021bia lor \u0219i am putea ad\u0103uga \u2013 frumuse\u021bea lor. Ele formeaz\u0103 domenii diferite de experien\u021b\u0103, cu leg\u0103turi multiple \u0219i de ordine diferite \u00eentre ele. Niciodat\u0103 aceast\u0103 pluralitate nu va putea fi unificat\u0103 complet. Ea este teza pluralist\u0103. Este o consecin\u021b\u0103 a atitudinii empirismului radical\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 Pragmatismul \u00een filozofie, pe scurt, nu pierde timp \u00een rezolvarea problemelor teoretice care nu au nimic de-a face cu realitatea, ci este interesat doar de problemele umane \u0219i presante, ia \u00een considerare totul din punctul de vedere al propriului beneficiu. \u0218i pentru c\u0103 am amintit mai sus de cei trei mari pragmatici, James fiind veriga de mijloc dintre Charles Sanders Peirce \u0219i John Dewey, s\u0103 clarific\u0103m, pe scurt, \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile lor filozofice: \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura filozofic\u0103 a lui Charles Pierce nu se limiteaz\u0103 la pragmatism \u0219i justificarea sa. Pierce spune c\u0103 g\u00e2ndirea este necesar\u0103 numai pentru a dezvolta o credin\u021b\u0103 durabil\u0103, adic\u0103 o dorin\u021b\u0103 con\u0219tient\u0103 de a ac\u021biona \u00eentr-un fel sau altul \u00een fiecare caz. Cunoa\u0219terea \u00een filozofia sa nu este o tranzi\u021bie de la ignoran\u021b\u0103 la cunoa\u0219tere, ci o mi\u0219care de la \u00eendoial\u0103 la o credin\u021b\u0103 ferm\u0103. Pierce crede c\u0103 aceast\u0103 credin\u021b\u0103 este adev\u0103rat\u0103 \u00een cazul \u00een care o ac\u021biune bazat\u0103 pe ea conduce la un rezultat practic corespunz\u0103tor. Din \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile lui Pierce urmeaz\u0103 trei idei principale ale direc\u021biei: g\u00e2ndirea este realizarea satisfac\u021biei psihologice subiective; adev\u0103rul este cel care se manifest\u0103 sub forma unui rezultat practic; lucrurile sunt o combina\u021bie de consecin\u021be practice.
\u00a0\u00a0 William James, adeptul ideilor lui Pierce, consider\u0103 c\u0103 fiecare persoan\u0103 are propria sa filozofie. Realitatea este multilateral\u0103 \u0219i fiecare individ are propriul mod de a-l percepe, iar totalitatea tuturor acestor metode duce la crearea unei imagini pluraliste a lumii; se apropie de o situa\u021bie concret\u0103 de via\u021b\u0103 \u0219i este \u00een concordan\u021b\u0103 cu experien\u021ba fiec\u0103rei persoane. Este un empirism radical, este o filozofie pluralist\u0103, este un pragmatism. Pragmatismul \u00een filosofia lui James ia de asemenea ca baz\u0103 percep\u021bia adev\u0103rului ca ceva care are o \u00eentruchipare practic\u0103. Citatul s\u0103u fiind: \u201eAdev\u0103rul este o carte de credit, care este valabil\u0103 numai \u00een anumite condi\u021bii\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 Moderna filozofie occidental\u0103 a pragmatismului lui Ioan Dewey consider\u0103 c\u0103 doctrina \u00eentregii direc\u021bii are cea mai mare influen\u021b\u0103 asupra Statelor Unite. Dewey a sus\u021binut c\u0103 a creat filozofia unei societ\u0103\u021bi democratice. El a dezvoltat teoria cercet\u0103rii \u0219tiin\u021bifice, \u00eens\u0103 \u0219tiin\u021ba din \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura sa este doar o metod\u0103 prin care oamenii fac ac\u021biunile cele mai optime. Cunoa\u0219terea obiectiv\u0103 a lumii este imposibil\u0103. Cunoa\u0219terea este o interven\u021bie activ\u0103 a subiectului \u00een procesul de cercetare, un experiment asupra obiectului. G\u00e2ndirea serve\u0219te la rezolvarea situa\u021biilor problematice. Realitatea este creat\u0103 \u00een procesul de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103. Diferitele produse ale activit\u0103\u021bilor sociale (legi, idei) nu reflect\u0103 realitatea, ci servesc pentru a ob\u021bine beneficii practice \u00eentr-o situa\u021bie specific\u0103.
\u00a0\u00a0 \u00cen prima dintre cele opt prelegeri ale c\u0103r\u021bii \u201ePragmatismul\u201d <\/em><\/strong>James arat\u0103 modul \u00een care metoda pragmatic\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 stabilim semnifica\u021bia f\u0103c\u00e2nd-o func\u021bie a consecin\u021belor practice (cuv\u00e2ntul \u201epragmatic\u201d \u00eenseamn\u0103 a avea leg\u0103tur\u0103 cu ac\u021biunea \u0219i este etimologic legat de cuv\u00e2ntul englezesc \u201epractic\u201d). \u00cenainte de a investi mult timp sau efort \u00een c\u0103utarea sensului a ceva, ar trebui s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare ce diferen\u021b\u0103 practic\u0103 ar avea dac\u0103 am putea afla. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, filozofia ne ofer\u0103 o singur\u0103 abordare legitim\u0103 a credin\u021bei, a\u0219a cum observ\u0103 el \u00een a cincea sa prelegere. Efortul omului pentru remedierea r\u0103ului, a suferin\u021bei James consider\u0103 c\u0103 este rostul idealului uman realizat prin curaj: \u201eIdeea de Dumnezeu este ideea care poate da acest curaj de ac\u021biune bun\u0103 \u00een lume\u201d.\u00a0\u00a0<\/em>
\u00a0\u00a0 James spune: \u201eEmpirismul nu admite dec\u00e2t sim\u021burile exterioare. Pragmatismul accept\u0103 tot: logica, sim\u021burile, \u0219i consimte s\u0103 \u021bin\u0103 seama de experien\u021bele cele mai umile, cele mai particulare. Dac\u0103 experien\u021bele mistice pot s\u0103 aib\u0103 consecin\u021be practice, el le va accepta. \u0218i \u2013 dac\u0103 Dumnezeu poate fi atins acolo \u2013 pragmatismul va accepta un Dumnezeu care ar locui \u00een mijlocul \u00eens\u0103\u0219i a fenomenelor particulare\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 Subiectul unei alte prelegeri a lui James se refer\u0103 la metoda pragmatic\u0103 \u0219i \u00eentruc\u00e2t orice lucru cunoscut trebuie s\u0103 fie adev\u0103rat, credin\u021ba \u201eadev\u0103rat\u0103\u201d trebuie privit\u0103 din perspectiva pragmatismului, \u0219i \u00eencepe cu o analiz\u0103 standard a dic\u021bionarului adev\u0103rului ca acord cu realitatea. Accept\u00e2nd acest lucru, el avertizeaz\u0103 c\u0103 pragmati\u0219tii \u0219i intelectuali\u0219tii nu vor fi de acord cu privire la modul de interpretare a conceptelor de \u201eacord\u201d \u0219i \u201erealitate\u201d, aceasta din urm\u0103 crez\u00e2nd c\u0103 ideile copiaz\u0103 ceea ce este fix \u0219i independent de noi. \u00cen schimb sus\u021bine o interpretare mai dinamic\u0103 \u0219i practic\u0103, o idee sau o credin\u021b\u0103 adev\u0103rat\u0103 fiind una pe care o putem \u00eencorpora \u00een modurile noastre de g\u00e2ndire \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi validat\u0103 ca experien\u021b\u0103. Adev\u0103rurile noastre trebuie s\u0103 ne conduc\u0103 la consecin\u021be utile. El vede toate adev\u0103rurile existen\u021biale ca, \u00een teorie, revizuibile, av\u00e2nd \u00een vedere o nou\u0103 experien\u021b\u0103. Acestea implic\u0103 o rela\u021bie \u00eentre fapte \u0219i ideile sau convingerile noastre. Deoarece faptele \u0219i experien\u021ba noastr\u0103 despre ele se schimb\u0103, trebuie s\u0103 ne ferim s\u0103 consider\u0103m astfel de adev\u0103ruri ca fiind absolute, a\u0219a cum tind s\u0103 fac\u0103 ra\u021bionali\u0219tii. Aceast\u0103 teorie relativist\u0103 a generat o furtun\u0103 de critic\u0103 \u00een r\u00e2ndul filozofilor obi\u0219nui\u021bi, la care el a r\u0103spuns \u00een \u201eSensul adev\u0103rului\u201d<\/em>.
\u00a0\u00a0 James este de acord c\u0103 lumea trebuie schimbat\u0103, dar trebuie s\u0103 \u0219tim \u201ece trebuie s\u0103 schimb\u0103m\u201d<\/em> \u0219i c\u0103 trebuie s\u0103 fim reali\u0219ti \u0219i cinsti\u021bi \u00een evaluarea modului \u00een care se afl\u0103 lumea. \u201eAdev\u0103rul teoretic trebuie s\u0103 vin\u0103 \u00een orice moment \u00eenainte de aplicarea practic\u0103.\u201d<\/em> Cu toate acestea, adev\u0103rul teoretic, pentru pragmatist \u201er\u0103m\u00e2ne irelevant, cu excep\u021bia cazului \u00een care se potrive\u0219te scopului\u201d<\/em>. James vede folosirea facult\u0103\u021bilor noastre practice ca pe o \u00eencercare \u201ede a ob\u021bine lumea \u00eentr-o form\u0103 mai bun\u0103 \u0219i totul cu o con\u0219tiin\u021b\u0103 bun\u0103\u201d. <\/em>El spune: \u201eLumea pluralist\u0103 este o lume a pericolelor, a riscului; nu este o lume optimist\u0103, a securit\u0103\u021bii, ca lumea unitar\u0103 organizat\u0103 de un singur principiu (…) Nici optimismul contemplativ \u0219i nejustificat de realitate nu poate fi adev\u0103rat \u0219i nici pesimismul care, impresionat de ira\u021bionalitatea lumii, disper\u0103. Problema existen\u021bei r\u0103ului \u00een lume putea fi cu greu solu\u021bionat\u0103, de o doctrin\u0103 care admite o ordine final\u0103, providen\u021bial\u0103, bun\u0103, a lumii ca \u00eentreg. \u00cen pluralism r\u0103ul vine din partea \u00eenc\u0103 haotic\u0103 a lumii, dar care, cu timpul, poate intra \u00een rela\u021bii noi, se poate remedia. (…) Ideea de Dumnezeu este ideea care poate da acest curaj de ac\u021biune bun\u0103 \u00een lume\u201d. (…) Pluralismul se leag\u0103 str\u00e2ns de fapte, de realitatea concret\u0103, el studiaz\u0103 adev\u0103rul \u00een lucrarea lui \u00eens\u0103\u0219i pe cazuri particulare pe care le generalizeaz\u0103 dup\u0103 aceea. Pragmatismul, cu toate c\u0103 este legat de fapte, nu arat\u0103 deloc tendin\u021ba materialist\u0103 de care sufer\u0103 empirismul obi\u0219nuit. O idee este adev\u0103rat\u0103 , at\u00e2t c\u00e2t avem nevoie a o crede adev\u0103rat\u0103. Ea poate fi bun\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care ea ne este profitabil\u0103. (…) Tot ce este adev\u0103rat intr\u0103 \u00een ceea ce este bine, sau adev\u0103rul este un bun de un fel oarecare \u0219i nu \u00een afara binelui. Admite\u021bi c\u0103 \u00een ideile adev\u0103rate nu ar fi nimic bun pentru via\u021b\u0103, admite\u021bi c\u0103 posesiunea acestor idei ar fi un dezavantaj pozitiv \u0219i c\u0103 ideile false ar fi singure avantajoase… \u00cen lumea \u00een care lucrurile s-ar petrece astfel, datoria noastr\u0103 ar fi mai mult de a fugi\u00a0 de adev\u0103r…\u201d<\/em>
\u00a0\u00a0 Pragmatismul, \u00een opinia lui, l\u0103rge\u0219te cercetarea care are ca obiect pe Dumnezeu, pe c\u00e2nd \u201eRa\u021bionalismul nu \u00een\u021belege s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 logica, s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 empireul! Empirismul nu admite dec\u00e2t sim\u021burile exterioare. Pragmatismul accept\u0103 tot. El accept\u0103 logica, accept\u0103 sim\u021burile \u0219i consimte s\u0103 \u021bin\u0103 seama de experien\u021bele cele mai umile, cele mai particulare. Dac\u0103 experien\u021bele mistice pot s\u0103 aib\u0103 consecin\u021be practice, el le va accepta. \u0218i dac\u0103 Dumnezeu poate fi atins acolo \u2013 pragmatismul va accepta un Dumnezeu care ar locui \u00een mijlocul \u00eens\u0103\u0219i al fenomenelor particulare\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 James ajunge s\u0103 vorbeasc\u0103 despre \u201esalvarea lumii\u201d, crez\u00e2nd c\u0103 noi to\u021bi \u201edorim s\u0103 reducem la minimum nesiguran\u021ba universului\u201d <\/em>\u0219icrede c\u0103 \u201esuntem \u0219i ar trebui s\u0103 fim neferici\u021bi atunci c\u00e2nd ne \u00a0consider\u0103m expu\u0219i fiec\u0103rui inamic \u0219i deschi\u0219i la orice curent care distruge via\u021ba\u201d<\/em>. James spune c\u0103 exist\u0103 \u201econdi\u021bii concrete\u201d pentru \u201em\u00e2ntuirea lumii\u201d. El \u00eentreab\u0103: \u201eCe \u00eenseamn\u0103 pragmatic s\u0103 spui c\u0103 aceast\u0103 m\u00e2ntuire a lumii este posibil\u0103?\u201d <\/em>\u0218i\u00a0 r\u0103spunde: \u201e\u00eenseamn\u0103 c\u0103 unele dintre condi\u021biile eliber\u0103rii lumii exist\u0103 de fapt\u201d<\/em>. \u201eAr contrazice chiar spiritul vie\u021bii s\u0103 spunem c\u0103 mintea noastr\u0103 trebuie s\u0103 fie indiferent\u0103 \u0219i neutr\u0103 \u00een chestiuni precum cea a m\u00e2ntuirii lumii, c\u0103 ea poate r\u0103m\u00e2ne neutr\u0103 \u00een probleme ca acelea ale \u201esalv\u0103rii\u201d universului<\/em>. (…) Exist\u0103 totu\u0219i unii oameni care sufer\u0103 de faptul de a crede c\u0103 m\u00e2ntuirea lumii este imposibil\u0103: sunt pesimi\u0219tii. Optimismul crede din contr\u0103, c\u0103 salvarea ei este perfect asigurat\u0103. La mijloc \u00eentre aceste doctrine se situeaz\u0103 ceea ce s-ar numi meliorismul, de\u0219i acesta a ap\u0103rut p\u00e2n\u0103 acum mai pu\u021bin ca o doctrin\u0103, c\u00e2t o atitudine luat\u0103 \u00een fa\u021ba lucrurilor vie\u021bii. \u00cen filozofia european\u0103 optimismul a prelevat totdeauna. Pesimismul nu s-a introdus dec\u00e2t de cur\u00e2nd, gra\u021bie lui Schopenhauer \u0219i nu are dec\u00e2t pu\u021bini partizani. Meliorismul nu consider\u0103 salvarea lumii ca asigurat\u0103 \u00een mod absolut cert, dar nici ca imposibil\u0103 (…) Pragmatismul trebuie s\u0103 \u00eencline, \u00een mod evident, pentru meliorism\u201d<\/em> (Prin meliorism \u00een\u021beleg\u00e2ndu-se doctrina dup\u0103 care lumea nu este nici lipsit\u0103 de r\u0103u, nici cea mai bun\u0103 posibil\u0103, dar pe cale a se perfec\u021biona \u0219i ameliora). \u201ePragmatismul nu ar putea r\u0103m\u00e2ne orb la faptul c\u0103 anumite c\u0103i de m\u00e2ntuire sunt \u00eentr-adev\u0103r deschise de pe acum…\u201d<\/em> C\u00e2nd vorbe\u0219te despre ra\u021biunea care este deseori invocat\u0103 de unii dintre oameni, spune: \u201esunt invocate ra\u021biunile lucrurilor \u0219i nu vrem ca lucrurile s\u0103 fie produse numai pe alocuri. Eu v\u0103 voi \u00eentreba \u00eens\u0103: ce fel de ra\u021biune poate exista \u00een ultima analiz\u0103 pentru a se produce undeva, ceva? \u00cemi ve\u021bi vorbi degeaba de logic\u0103, de necesitate \u0219i de categorii. Ve\u021bi invoca absolutul sau ve\u021bi pune degeaba \u00een joc tot materialul adunat \u00een arsenalul vostru filozofic: singura ra\u021biune real\u0103 pe care o pot concepe pentru ca orice, oric\u00e2nd s\u0103 se poat\u0103 produce este c\u0103 exist\u0103 cineva care dore\u0219te ceva \u0219i c\u0103 acesta este prezent, nu oriunde, ci \u00een cutare loc. Un lucru este cerut, de exemplu, pentru a veni \u00een ajutor oric\u0103rei frac\u021biuni minime care constituie universul. Iat\u0103 o ra\u021biune vie. Pe l\u00e2ng\u0103 ea, cauzele materiale \u0219i necesit\u0103\u021bile logice nu mai sunt dec\u00e2t umbre!<\/em> (…) Avem to\u021bi momente de descurajare; ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 fim dezgusta\u021bi de noi \u00een\u0219ine, obosi\u021bi de eforturile noastre zadarnice. Via\u021ba din noi ne p\u0103r\u0103se\u0219te \u0219i, \u00een c\u0103derea noastr\u0103, urm\u0103m exemplu fiului risipitor<\/em>. (Cel care a folosit \u00een mod p\u0103c\u0103tos libertatea, iar \u00eentoarcerea lui acas\u0103 exprim\u0103 ideea c\u0103 poc\u0103in\u021ba nu este niciodat\u0103 prea t\u00e2rzie, cu condi\u021bia ca ea s\u0103 fie sincer\u0103 \u0219i deplin\u0103). Ne \u00eendoim de \u0219ansele de reu\u0219it\u0103, pe care le poart\u0103 lucrurile. Am vrea atunci un univers la care am putea renun\u021ba cu totul, \u00een care s\u0103 ne arunc\u0103m \u00een bra\u021bele tat\u0103lui nostru \u0219i, asemenea stropului de ap\u0103 care se pierde \u00eentr-un fluviu sau \u00een ocean, am vrea s\u0103 ne cufund\u0103m \u00een via\u021ba Absolutului. (…) Monismul religios se adreseaz\u0103 oamenilor care au acest temperament, cu aceste cuvinte consolatoare: Nu exist\u0103 nimic ce nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din necesitate, ce nu face parte din esen\u021ba lucrurilor; voi \u00een\u0219iv\u0103 face\u021bi parte din ea, cu sufletul vostru decep\u021bionat \u0219i inima voastr\u0103 bolnav\u0103. Toate fiin\u021bele sunt una cu Dumnezeu \u0219i \u00een Dumnezeu totul este bine. Armele eterne nu le ve\u021bi g\u0103si la suprafa\u021b\u0103, dar \u00een fondul lucrurilor, \u0219i pu\u021bin import\u0103 dac\u0103 ave\u021bi o soart\u0103 bun\u0103 sau rea \u00een aceast\u0103 lume a aparen\u021belor!\u201d<\/em> M\u0103rturise\u0219te c\u0103 nu e dispus s\u0103 cread\u0103 c\u0103 lumea este o aventur\u0103 \u0219i un pericol, \u0219i ca atare nu se g\u00e2nde\u0219te s\u0103 o p\u0103r\u0103seasc\u0103. \u201eNimic nu \u00eempiedic\u0103 de a accepta \u00een toat\u0103 sinceritatea acest univers al remediilor violente \u0219i din care nu ar putea dispare ceea ce face \u201eseriozitatea\u201d lui. A adopta aceast\u0103 atitudine este, \u00een ochii mei, propriu adev\u0103ratului pragmatist.\u201d<\/em>
\u00a0\u00a0\u00a0 Filozofii occidentali au privit \u00een mod tradi\u021bional cunoa\u0219terea drept o credin\u021b\u0103 justificat\u0103, adev\u0103rat\u0103 \u0219i James pare s\u0103 accepte aceast\u0103 viziune. \u00centreaga sa filozofie poate fi v\u0103zut\u0103 ca una dintre credin\u021bele productive. Orice anchet\u0103 trebuie s\u0103 se \u00eencheie \u00een credin\u021b\u0103 sau necredin\u021b\u0103 sau \u00eendoial\u0103; ne\u00eencrederea este doar o credin\u021b\u0103 negativ\u0103, iar \u00eendoiala este adev\u0103ratul opus al ambelor. A crede \u00een orice \u00eenseamn\u0103 a-l concepe ca fiind cumva real; atunci c\u00e2nd respingem ceva ca fiind ireal (necredin\u021b\u0103), se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de obicei pentru c\u0103 contrazicem cumva ceea ce credem c\u0103 este real. Unele dintre cele mai fundamentale \u0219i valoroase credin\u021be ale noastre nu par suficient justificate pentru a fi considerate cunoscute. Aceste \u201epostulate ale ra\u021bionalit\u0103\u021bii\u201d includ convingerile c\u0103 fiecare eveniment este cauzat \u0219i c\u0103 lumea \u00een ansamblu este inteligibil\u0103 \u00een mod ra\u021bional. A\u0219a cum sus\u021bine el \u00een Sentimentul ra\u021bionalit\u0103\u021bii<\/em>, a spune c\u0103 astfel de credin\u021be, oric\u00e2t de importante ar fi, nu sunt cunoscute, este s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103, de\u0219i implic\u0103 dorin\u021ba de a ac\u021biona asupra lor, \u00eendoiala cu privire la adev\u0103rul lor pare teoretic posibil\u0103. El identific\u0103 patru postulate ale ra\u021bionalit\u0103\u021bii ca fiind probleme legate de valoare, dar incognoscibile, de credin\u021b\u0103; ace\u0219tia sunt Dumnezeu, nemurirea, libertatea \u0219i datoria moral\u0103. El continu\u0103 s\u0103 se ocupe de fiecare dintre ele \u00een mod individual.
\u00a0\u00a0 Fac o digresiune \u0219i amintesc vorbele filozofului rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea (1902-1991): \u201eAcum, mai la b\u0103tr\u00e2ne\u021be, pot s\u0103 spun c\u0103 f\u0103r\u0103 Dumnezeu \u0219i f\u0103r\u0103 nemurire nu exist\u0103 adev\u0103r\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 James este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cel mai semnificativ filozof american al religiei din istoria intelectual\u0103, iar multe dintre scrierile sale, pe l\u00e2ng\u0103 eseul \u201eVoin\u021ba de a crede\u201d<\/em> \u0219i cartea sa despre \u201eVariet\u0103\u021bi ale experien\u021bei religioase\u201d<\/em>, dovedesc acest fapt.
\u00a0\u00a0 Deoarece nu experiment\u0103m \u00een mod natural supranaturalul, se crede c\u0103 credin\u021ba \u00een Dumnezeu este lipsit\u0103 de cuno\u0219tin\u021be. Cu toate acestea, o astfel de credin\u021b\u0103 are un sens pragmatic pentru mul\u021bi oameni \u0219i este rezonabil s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103, cum \u0219i \u00een ce m\u0103sur\u0103 poate fi justificat\u0103. Pentru James, filosoful logic instruit \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, at\u00e2t logica, c\u00e2t \u0219i \u0219tiin\u021ba au limite dincolo de care putem c\u0103uta \u00een mod legitim sentimentul ra\u021bionalit\u0103\u021bii.
\u00a0\u00a0 Eseul s\u0103u \u201eVoin\u021ba de a crede\u201d <\/em><\/strong>este conceput pentru a fi o ap\u0103rare a credin\u021bei religioase \u00een absen\u021ba argument\u0103rii logice concludente sau a dovezilor \u0219tiin\u021bifice. James recunoa\u0219te c\u0103, \u00een era noastr\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103, exist\u0103 ceva dubios \u00een privin\u021ba voluntarist\u0103 \u0219i anume c\u0103, \u00een anumite circumstan\u021be, putem alege \u00een mod legitim s\u0103 credem \u00een absen\u021ba oric\u0103rei justific\u0103ri obiective. Cu toate acestea, el sus\u021bine c\u0103 o facem \u00een mod natural tot timpul, ideile noastre morale \u0219i politice fiind exemple evidente. C\u00e2nd crezi \u00een iubirea mamei sau \u00een sinceritatea celui mai bun prieten, nu ai nicio dovad\u0103 obiectiv\u0103. Cu toate acestea, pare adesea nerezonabil s\u0103 refuzi s\u0103 te angajezi s\u0103 crezi astfel de chestiuni; dac\u0103 am face acest lucru, consecin\u021bele pragmatice ar fi o via\u021b\u0103 social\u0103 mai s\u0103r\u0103cit\u0103. \u00centr-adev\u0103r, \u00een unele cazuri, a crede \u0219i a ac\u021biona dup\u0103 acea credin\u021b\u0103 poate contribui la cre\u0219terea \u0219anselor ca credin\u021ba s\u0103 fie adev\u0103rat\u0103. Aplicat acest argument credin\u021bei religioase, ajungem la concluzia c\u0103 realitatea final\u0103 este cea mai valoroas\u0103 \u0219i c\u0103 suntem mai bine dac\u0103 credem asta. Angajarea pentru aceast\u0103 credin\u021b\u0103 \u00een dou\u0103 direc\u021bii este semnificativ\u0103, la fel ca \u0219i refuzul de a face acest lucru. \u00cen orice moment, trebuie luat angajamentul \u00een dou\u0103 direc\u021bii sau nu; \u0219i modul \u00een care se experimenteaz\u0103 aceast\u0103 via\u021b\u0103, precum \u0219i perspectivele pentru un posibil post-via\u021b\u0103, pot fi \u00een joc. Indiferent dac\u0103 cineva \u00ee\u0219i asum\u0103 sau nu acest angajament, pot fi implicate consecin\u021be pragmatice. Nici nu ar trebui s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 am putea evita s\u0103 facem o alegere, deoarece angajamentul de a nu comite este el \u00eensu\u0219i un angajament.
\u00a0\u00a0 \u00cen \u201eO lume a experien\u021bei pure\u201d<\/em><\/strong> define\u0219te numele de \u201eempirism radical\u201d: \u201eEmpirismul este cunoscut ca opusul Ra\u021bionalismului. Ra\u021bionalismul tinde s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 universalul \u0219i s\u0103 pun\u0103 \u00een ordinea logic\u0103 lucrurile \u00eens\u0103\u0219i, \u00eentregurile \u00eenaintea p\u0103r\u021bilor. Empirismul din contr\u0103 a\u0219az\u0103 accentul pe explica\u021bia faptei, pe element, pe individual \u0219i trateaz\u0103 \u00eentregul ca o colec\u021bie sau universalul ca o abstrac\u021bie.(…) Empirismul radical, a\u0219a dup\u0103 cum \u00eel \u00een\u021beleg, face o dreptate \u00eentreag\u0103 rela\u021biilor conjunctive, f\u0103r\u0103 a le trata totu\u0219i, a\u0219a cum tinde totdeauna s\u0103 le trateze ra\u021bionalismul, ca fiind adev\u0103rate \u00eentr-un fel superior, ca \u0219i cum unitatea lucrurilor \u0219i varietatea, lor ar apar\u021bine unor ordine diferite de adev\u0103r sau vitalitate\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 Vorbind despre rela\u021biile dintre oameni, James spune c\u0103 ele sunt de grade diferite de intimitate: \u201eSimplul fapt de a fi \u201e\u00eempreun\u0103\u201d cu altul \u00eentr-o vorbire este rela\u021bia cea mai exterioar\u0103 pe care o putem avea \u0219i ea pare c\u0103 nu implic\u0103 nimic ce ar duce la alte consecin\u021be,. Simultaneitatea \u0219i intervalul de timp vin apoi, \u0219i, \u00een urm\u0103 situarea spa\u021bial\u0103 \u0219i distan\u021ba. Dup\u0103 ele asem\u0103narea \u0219i diferen\u021ba, purt\u00e2nd cu ele posibilitatea mai multor inferen\u021be (anumit grad de probabilitate). Apoi rela\u021biile de activitate leg\u00e2nd termenii \u00een serii cuprinz\u00e2nd schimbare, tendin\u021b\u0103, rezisten\u021b\u0103, \u0219i \u00een general ordinea cauzal\u0103. \u00cen cele din urm\u0103 rela\u021bia experimentat\u0103 \u00eentre termenii care formeaz\u0103 st\u0103rile con\u0219tiin\u021bei \u0219i care sunt con\u0219tien\u021bi, \u00een mod imediat, c\u0103 se continu\u0103 unul pe altul\u201d. <\/em>El consider\u0103 Universul a fi oarecum haotic, cauzele \u0219i scopurile exist\u0103 numai \u00een anumite fapte: \u201eAceast\u0103 p\u0103trundere imperfect\u0103, aceast\u0103 rela\u021bie de a fi \u00eempreun\u0103 (withness) \u00eentre unele p\u0103r\u021bi ale totalit\u0103\u021bii experien\u021bei \u0219i alte p\u0103r\u021bi ale ei,\u00a0 este faptul pe care empirismul obi\u0219nuit \u00eel valorific\u0103 contra ra\u021bionalismului, acesta din urm\u0103 tinz\u00e2nd totdeauna a-l ignora cu tenacitate. Empirismul radical, din contr\u0103, accept\u0103 \u0219i unitatea \u0219i lipsa de leg\u0103tur\u0103. (…) admite c\u0103 ar fi for\u021be \u00een lucru care tind, \u00een cursul timpului, s\u0103 fac\u0103 s\u0103 creasc\u0103 unitatea\u201d. <\/em>Precizeaz\u0103: \u201efiecare din biografiile voastre personale, subiecte, obiecte, interese sau scopuri sunt continue sau pot fi continue. Biografiile personale sunt procese de schimbare \u00een timp \u0219i schimbarea \u00eens\u0103\u0219i este unul din lucrurile experimentate \u00een mod imediat. Schimbarea \u00een acest caz \u00eenseamn\u0103 continuitate ca opus\u0103 unei treceri discontinue\u201d. \u00a0<\/em>
\u00a0\u00a0 <\/em>\u00cen \u201eFilozofia experien\u021bei\u201d<\/em><\/strong>vorbe\u0219te despre Pluralism, doctrina care admite multiplicitatea \u00een univers, lumea pluralistului sem\u0103n\u00e2nd mai mult cu o republic\u0103 federal\u0103 dec\u00e2t cu un imperiu sau regat: \u201eoric\u00e2t de mare ar fi por\u021biunea adus\u0103 de unitate, r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 ceva autonom\u201d. <\/em>Spre deosebire de Monism care consider\u0103 c\u0103 fiecare lucru este prezent tuturor celorlalte, \u00eentr-un singur tot, imens, care le implic\u0103 \u00een acela\u0219i timp pe toate, pluralismul\u00a0 consider\u0103 c\u0103 \u201enimic din ce este real nu este absolut simplu, oricare parcel\u0103 a experien\u021bei oric\u00e2t de mic\u0103 ar fi, ea este un \u201emultum in parvo\u201d (mult \u00een pu\u021bin) prin rela\u021biile ei multiple\u201d. <\/em>James explic\u0103: \u201ef\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i piard\u0103 identitatea sa, un lucru poate s\u0103-\u0219i adauge un altul sau s\u0103-l lase s\u0103 plece…Pentru monism orice lucru duce cu el tot universul…\u201d<\/em>
\u00a0\u00a0 \u00cen \u201eVariet\u0103\u021bile experien\u021bei religioase\u201d <\/em><\/strong>specific\u0103:\u201edac\u0103 credin\u021ba religioas\u0103 nu trebuie redus\u0103 la capriciu arbitrar, ea trebuie s\u0103 se bazeze pe un fel de experien\u021b\u0103 personal\u0103\u201d<\/em>. \u00cen calitate de psiholog \u0219i filozof, Iacob Levy Moreno, creatorul psihoterapiei, al sociometriei define\u0219te \u00een mod deliberat \u201ereligia\u201d \u00een general ca experien\u021be ale indivizilor umani \u00een m\u0103sura \u00een care ace\u0219tia se v\u0103d lega\u021bi de tot ceea ce consider\u0103 divin. Aceast\u0103 defini\u021bie indic\u0103 faptul c\u0103 religia nu necesit\u0103 credin\u021b\u0103 \u00eentr-un Dumnezeu transcendent, monoteist, \u0219i c\u0103 nu impune dimensiunea social\u0103 a comunit\u0103\u021bii religioase. James face distinc\u021bia \u00eentre \u201eminte s\u0103n\u0103toas\u0103\u201d \u0219i \u201esufletul bolnav\u201d ca dou\u0103 tipuri extreme de con\u0219tiin\u021b\u0103 religioas\u0103, prima fiind caracterizat\u0103 de o bucurie optimist\u0103, iar cea de-a doua printr-un pesimism morbid. \u00centre aceste extreme se afl\u0103 \u201esinele divizat\u201d \u0219i credinciosul stabil, bine integrat. Iacov dezvolt\u0103 analize \u00eendelungate ale convertirii religioase, sfin\u021beniei \u0219i misticismului. Trec\u00e2nd dincolo de acestea, el stabile\u0219te filosofia care ar putea contribui la stabilirea \u201esupra-credin\u021belor\u201d cu privire la existen\u021ba \u0219i natura divinului; ia \u00een considerare \u00een mod critic argumentele tradi\u021bionale pentru Dumnezeu \u2013 argumentul cosmologic, argumentul din proiectare, argumentul moral \u0219i argumentul din consensul popular \u2013 g\u0103sind niciunul dintre ele deosebit de conving\u0103tor, dar manifest\u00e2nd cel mai mare respect pentru argumentul din proiectare. De asemenea, el c\u00e2nt\u0103re\u0219te \u00een balan\u021b\u0103 \u0219i g\u0103se\u0219te argumente doritoare pentru atributele divine metafizice \u0219i morale, g\u0103sindu-le pe acestea din urm\u0103 cu o relevan\u021b\u0103 mai pragmatic\u0103 pentru valorile, alegerile \u0219i comportamentul uman dec\u00e2t cele dint\u00e2i. \u00cen ultima sa prelegere, el trage concluzii cu privire la trei credin\u021be pe care experien\u021ba le g\u0103se\u0219te \u00een religii \u00een general: (1) c\u0103 lumea noastr\u0103 sensibil\u0103 face parte \u0219i \u00ee\u0219i deriv\u0103 semnifica\u021bia dintr-o ordine spiritual\u0103 mai mare; (2) c\u0103 scopul nostru este \u00eendeplinit prin realizarea unei uniuni armonioase cu acesta; \u0219i (3) c\u0103 rug\u0103ciunea \u0219i comuniunea spiritual\u0103 sunt eficiente. Mai mult, religiile implic\u0103 de obicei dou\u0103 calit\u0103\u021bi psihologice \u00een credincio\u0219ii lor: (1) o poft\u0103 energic\u0103 de a tr\u0103i; \u0219i (2) un sentiment de siguran\u021b\u0103, dragoste \u0219i pace. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 g\u00e2ndirea \u0219i sentimentul determin\u0103 ambele conduite, James crede c\u0103 diferitele religii sunt similare \u00een ceea ce prive\u0219te sentimentul \u0219i conduita, doctrinele lor fiind mai variabile. \u00cen general, aceste doctrine \u00eencearc\u0103 s\u0103 diagnosticheze o nelini\u0219te fundamental\u0103 cu privire la starea noastr\u0103 natural\u0103 \u0219i s\u0103 prescrie o solu\u021bie prin care am putea fi m\u00e2ntui\u021bi. Iacob crede c\u0103 realitatea are mai mult dec\u00e2t lumea noastr\u0103 natural\u0103 \u0219i c\u0103 acest t\u0103r\u00e2m nev\u0103zut genereaz\u0103 efecte practice \u00een aceast\u0103 lume. Dac\u0103 numim fiin\u021ba suprem\u0103 \u201eDumnezeu\u201d, atunci avem motive s\u0103 credem c\u0103 rela\u021bia interpersonal\u0103 dintre Dumnezeu \u0219i oameni este dinamic\u0103 \u0219i c\u0103 Dumnezeu ne ofer\u0103 o garan\u021bie c\u0103 valorile morale pe care ne str\u0103duim s\u0103 le realiz\u0103m ne vor supravie\u021bui cumva. James se descrie pe sine \u00eensu\u0219i ca un supranaturalist (mai degrab\u0103 dec\u00e2t un materialist). O analogie admirabil\u0103 \u00eei este atribuit\u0103 lui Dumnezeu, compar\u00e2ndu-l cu un maestru \u0219ahist angajat \u00eentr-un meci cu noi. Suntem liberi s\u0103 facem propriile noastre mi\u0219c\u0103ri; totu\u0219i, maestrul \u0219tie toate mi\u0219c\u0103rile pe care le-am putea face, \u0219ansele de a alege una dintre ele \u0219i cel mai bun r\u0103spuns la orice mi\u0219care pe care alegem s\u0103 o facem. Acest lucru indic\u0103 dou\u0103 abateri de la conceptul tradi\u021bional iudeo-cre\u0219tin al lui Dumnezeu, prin faptul c\u0103 maestrul interac\u021bioneaz\u0103 cu noi \u00een timp \u0219i nu \u0219tie totul \u00een viitor, \u00een m\u0103sura \u00een care este ales liber de noi.
\u00a0\u00a0 \u00cen \u201eAc\u021biune reflex\u0103 \u0219i teism\u201d<\/em><\/strong>,<\/em> James sus\u021bine o credin\u021b\u0103 teist\u0103 \u00eentr-un Dumnezeu personal cu care putem men\u021bine rela\u021bii interumane, care posed\u0103 cea mai profund\u0103 putere din realitate \u0219i pe care \u00eel putem iubi \u0219i respecta, \u00een m\u0103sura \u00een care suntem dedica\u021bi c\u0103ut\u0103rii unor valori comune. \u00cen \u201eVia\u021ba merit\u0103 tr\u0103it\u0103?\u201d<\/em> Iacov sugereaz\u0103 chiar c\u0103 Dumnezeu poate ob\u021bine for\u021b\u0103 \u0219i energie din colaborarea noastr\u0103.
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen \u201eCe face o via\u021b\u0103 semnificativ\u0103\u201d<\/em><\/strong> James sus\u021bine trecerea c\u0103tre ne-interferen\u021ba reciproc\u0103 cu oamenii care nu ne amenin\u021b\u0103 cu violen\u021ba. Toleran\u021ba fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi este un antidot pentru cruzime \u0219i nedreptate. Sus\u021bine c\u0103 tendin\u021ba de evolu\u021bie social\u0103 este \u00een direc\u021bia progresului democratic. Cu toate acestea tendin\u021ba necesit\u0103 efort iar continuarea sa ne provoac\u0103 la c\u0103utarea unei distribu\u021bii mai echitabile a bog\u0103\u021biei. Angajamentele sale fa\u021b\u0103 de libertatea individual\u0103, respectul reciproc, rela\u021biile pa\u0219nice cu toleran\u021ba converg spre a ne \u00eendrepta c\u0103tre direc\u021bia progresului, ceea ce el nume\u0219te \u201eRepublica intelectual\u0103\u201d.
\u00a0\u00a0 C\u00e2t prive\u0219te obiectivul principal al vie\u021bii umane , r\u0103spunsul lui este acela\u0219i cu al celor din urma sa: fericirea <\/strong>care ne motiveaz\u0103 s\u0103 ac\u021bion\u0103m \u0219i s\u0103 suport\u0103m.\u00a0\u00a0 \u00a0
\u00a0\u00a0 Un articol scris \u00een 1995 \u0219i semnat de Salem Sium, intitulat Pragmatism \u0219i Religie<\/em>, critic\u0103 Pragmatismul sus\u021binut de James \u0219i aduce \u00een prim plan personalitatea lui Walter Arnold Kaufmann (1921 – 1980), filozof \u0219i poet germano-american. El scrie: \u201eDe\u0219i putem crede cu convingere \u00een Dumnezeul aparent, r\u0103m\u00e2nem umili cu privire la faptul c\u0103 nicio fiin\u021b\u0103 uman\u0103 nu este capabil\u0103 s\u0103 posede cunoa\u0219terea deplin\u0103 a lui Dumnezeu. Astfel, se creeaz\u0103 o atmosfer\u0103 propice negocierii (bazat\u0103 pe absolut). De\u0219i \u00eemi place teoria lui James, l-a\u0219 critica pentru c\u0103 a creat o posibil\u0103 catastrof\u0103. Mi s-ar p\u0103rea c\u0103 el presupune c\u0103 toate idealurile de\u021binute de oameni sunt bune. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd majoritatea oamenilor din lume de\u021bin un ideal care este destul de r\u0103u?\u201d. <\/em>Devine o posibilitate?\u0218i autorul \u00eencheie articolul cu un citatdin Unamuno care surprinde spiritul, esen\u021ba filozofiei lui Kaufman: \u201eA crede \u00een Dumnezeu \u00eenseamn\u0103 a t\u00e2nji dup\u0103 existen\u021ba Lui \u0219i, mai departe, \u00eenseamn\u0103 a ac\u021biona ca \u0219i c\u00e2nd ar exista; este s\u0103 tr\u0103im dup\u0103 acest dor \u0219i s\u0103-l facem izvorul interior al ac\u021biunii noastre\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 Este cunoscut impactul istoric pe care l-a avut pragmatismul. \u00cencep\u00e2nd cu pre\u0219edin\u021bia lui John F. Kennedy, Statele Unite au intrat pe cursul unei schimb\u0103ri, at\u00e2t \u00een interior c\u00e2t \u0219i pe scena lumii, care a fost sus\u021binut\u0103 de filozofia pragmatismului. Pragmatismul a fost prezent \u00een felul de a g\u00e2ndi, de a ac\u021biona \u0219i de a tr\u0103i, a acestei p\u0103r\u021bi a lumii care a fost denumit\u0103 Lumea Nou\u0103<\/em>, \u0219i poate pu\u021bini au \u00een\u021beles cum a ac\u021bionat \u00een politica interna\u021bional\u0103. Ast\u0103zi ne confrunt\u0103m cu rezultatele acestei politici, dar \u0219i cu apari\u021bia Neopragmatismului, folosit de diver\u0219i g\u00e2nditori care \u00eencorporeaz\u0103 idei importante ale pragmati\u0219tilor clasici, \u0219i totu\u0219i diferite \u00een mod semnificativ. Ca exemplu avem pragmatismul conceptual al lui C. I. Lewis, foarte critic cu Dewey, \u0219i Richard Rorty critic la adresa lui Peirce.
\u00a0\u00a0 Lumea de ast\u0103zi ar trebui, totu\u0219i, s\u0103 nu uite spusele lui James (repet!): \u201eUn om… nu va ob\u021bine niciodat\u0103 nimic grozav f\u0103r\u0103 s\u0103 fi visat mai \u00eent\u00e2i\u201d. <\/em>Pentru c\u0103 visele nu vor permite pietrificarea inimilor noastre. Ele ne vor deschide u\u0219a adev\u0103ratei \u00een\u021belegeri a realit\u0103\u021bii din jur.




<\/figcaption><\/figure>\n\n\n
\n \n
\n \n
\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n \n
\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n<\/div>\n \n\n
\n Rate this post<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u201eUn om poate s\u0103 nu realizeze tot ce a visat, dar nu va ob\u021bine niciodat\u0103 nimic grozav f\u0103r\u0103 s\u0103 fi visat mai \u00eent\u00e2i\u201d.\u00a0\u2013 William James\u00a0\u00a0\u00a0 Filozofia american\u0103 are o reflec\u021bie mult mai larg\u0103 dec\u00e2t celelalte filozofii datorit\u0103 prelu\u0103rii \u0219i prelucr\u0103rii celor mai influente conceptualiz\u0103ri europene \u2013 neopozitivismul \u0219i filozofia analitic\u0103, fenomenologia, hegelianismul, marxismul, filozofia istoric\u0103 ...","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"post-6801","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","6":"category-articole"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6801","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6801"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6801\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6812,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6801\/revisions\/6812"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6801"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6801"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6801"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}