{"id":6794,"date":"2021-08-12T18:45:52","date_gmt":"2021-08-12T22:45:52","guid":{"rendered":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/?p=6794"},"modified":"2021-08-13T11:42:54","modified_gmt":"2021-08-13T15:42:54","slug":"lipsa-de-respect","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/lipsa-de-respect\/","title":{"rendered":"LIPSA DE RESPECT"},"content":{"rendered":"\n
\"\"

\u201eLa fel cum iubirea f\u0103r\u0103 respect e trec\u0103toare \u0219i nestatornic\u0103, \u0219i respectul f\u0103r\u0103 iubire e rece \u0219i lipsit de tr\u0103inicie.\u201d<\/em> \u2013 Ben Jonson
\u00a0<\/em>
\u00a0\u00a0 Respectul<\/em> este icoana bun\u0103t\u0103\u021bii pe care o poart\u0103 omul \u00een suflet \u0219i care se reflect\u0103 asupra celorlal\u021bi oameni din jurul s\u0103u. Este o cheie care-\u021bi permite s\u0103 deschizi multe u\u0219i. Este prima condi\u021bie a adev\u0103ratei egalit\u0103\u021bi, de aceea \u0219i are o not\u0103 de modestie. C\u00e2nd respectul este excesiv, el vine din partea unui om batjocoritor ori perfid, adic\u0103 un om care \u00ee\u0219i ascunde r\u0103utatea, viclenia sau necinstea, un om\u00a0 f\u0103\u021barnic, fals, duplicitar \u2013 ipocrit \u2013 , ipocrizia nefiind altceva dec\u00e2t viciul care alung\u0103 sinceritatea din sufletul omului.
\u00a0\u00a0 Tr\u0103im \u00een Democra\u021bie, form\u0103 de guvernare \u00een care suprema\u021bia apar\u021bine poporului, \u0219i care este inseparabil\u0103 de respectarea drepturilor omului \u0219i ale cet\u0103\u021beanului. Ap\u0103rut\u0103 \u00een Grecia Antic\u0103, a fost al\u0103turat\u0103 unor concepte ca egalitatea tuturor \u00een fa\u021ba legilor, libertatea, egalitatea puterii, libertate egal\u0103 de exprimare. S-a considerat c\u0103 democra\u021bia era superioar\u0103 celorlalte forme de guvern\u0103m\u00e2nt, c\u0103 numai ea putea s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 conceptele respective. Mai t\u00e2rziu, \u00een perioada republican\u0103, Roma a exercitat o puternic\u0103 influen\u021b\u0103 asupra ideii de democra\u021bie, afirm\u00e2nd liberul acces al cet\u0103\u021benilor la diferitele func\u021bii dup\u0103 ce o lege stabilise egalitatea juridic\u0103 dintre patricieni \u0219i plebei. \u00cen Evul Mediu, redescoperirea filozofiei politice clasice, \u00een special a celei aristocratice, dar \u0219i apari\u021bia primelor teorii contractualiste au dus la afirmarea principiului legitimit\u0103\u021bii populare, al\u0103turi de tradi\u021bionala idee a originii puterii divine. Datorit\u0103 ideilor c\u0103lug\u0103rului dominican, teolog, filozof, doctor al Bisericii \u2013 Toma d\u2019Aquino (1225-1274) influen\u021bat la r\u00e2ndul lui de scrierile lui Aristotel (384 \u00ee.Hr.-322 \u00ee.Hr.) unul dintre cei mai importan\u021bi filozofi al Greciei Antice \u2013 \u00a0s-a mai ad\u0103ugat principiul unui contract prin care membrii societ\u0103\u021bii se supuneau Principelui. Astfel, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XIV-lea, puterea suveran\u0103 a constat \u00een facerea de legi \u00een beneficiul poporului (sau acea parte a lui care este predominant\u0103). \u00cen g\u00e2ndirea celor din Epoca Luminii sau Epoca Ra\u021biunii s-au afirmat principiile democratice \u00een mod definitiv \u00eempotriva absolutismului. Iluminismul \u2013 curent de g\u00e2ndire din Europa \u0219i America secolului al XVIII-lea, a pretins eliberarea fiin\u021bei umane de sub tutela sa autoindus\u0103: \u201eTutela este incapacitatea fiin\u021bei umane de a-\u0219i folosi abilit\u0103\u021bile cognitive \u00een lipsa instruc\u021biunilor de la o alt\u0103 persoan\u0103. Aceast\u0103 tutel\u0103 este auto-indus\u0103 atunci c\u00e2nd cauza sa nu rezid\u0103 \u00een absen\u021ba ra\u021biunii, ci \u00een absen\u021ba hot\u0103r\u00e2rii \u0219i a curajului de a lua hot\u0103r\u00e2ri f\u0103r\u0103 instruc\u021biuni de la o alt\u0103 persoan\u0103\u201d<\/em>. \u201eSapere aude!\u201d <\/em>(\u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 \u0219tii!), \u201eAve\u021bi curajul de a v\u0103 folosi propriul sim\u021b al ra\u021biunii!\u201d<\/em> \u2013 era mottoul Iluminismului (Immanuel Kant).
\u00a0\u00a0 Toate ideile formate \u0219i consacrate \u00een perioada iluminist\u0103 \u0219i-au g\u0103sit aplicarea la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea \u00een constitu\u021bia SUA, dar \u0219i \u00een legile create de Revolu\u021bia francez\u0103, ceea ce a determinat legarea conceptului de democra\u021bie cu cel de reprezentare politic\u0103 \u0219i de existen\u021ba unei adun\u0103ri alc\u0103tuite din delega\u021bi ai poporului. \u00cen secolul al XIX-lea aten\u021bia teoreticienilor democra\u021bi s-a \u00eendreptat spre garantarea libert\u0103\u021bilor \u0219i drepturilor fundamentale ale cet\u0103\u021benilor, milit\u00e2ndu-se pentru integrarea maselor populare \u00een stat \u0219i \u00eempotriva restric\u021biilor de tip censitar asupra dreptului de vot (cens \u00eensemn\u00e2nd o c\u00e2time de impozit necesar\u0103 spre a fi aleg\u0103tor \u0219i eligibil). Primul R\u0103zboi Mondial a modificat viziunea, a ap\u0103rut ideea unei democra\u021bii directe, descentralizate, cu un puternic control de jos \u00een sus, organizat\u0103 la locul de munc\u0103 \u2013 g\u00e2ndire marxist\u0103 preluat\u0103 la nivel teoretic de \u201erevolu\u021bia bol\u0219evic\u0103\u201d. Secolul al XX-lea a avut \u00een vedere viziunea elitist\u0103 a teoriei clasice politice, care duce la reinterpretarea democra\u021biei ca o modalitate de selectare \u0219i de recrutare a de\u021bin\u0103torilor puterii.
\u00a0\u00a0 \u00cen celebrul citat al lui Abraham Lincoln (1863) democra\u021bia \u00eenseamn\u0103 \u201eguvernarea oamenilor, de c\u0103tre oameni, pentru oameni\u201d<\/em>, \u0219i este \u00een\u021beleas\u0103 \u00een modul urm\u0103tor: \u201eguvernarea oamenilor\u201d<\/em> \u2013 puterea provine de la oameni; oamenii reprezint\u0103 puterea suveran\u0103 care exercit\u0103 puterea sau acord\u0103 mandat pentru exercitarea puterii \u0219i oricine face parte din autoritate poate fi considerat r\u0103spunz\u0103tor de c\u0103tre oameni; \u201ede c\u0103tre oameni\u201d<\/em> \u2013 puterea este exercitat\u0103 fie prin reprezentan\u021bi ale\u0219i, fie prin conducere direct\u0103 de c\u0103tre cet\u0103\u021beni; \u201epentru oameni\u201d<\/em> \u2013 puterea este exercitat\u0103 pentru a servi intereselor oamenilor, adic\u0103 binele comun.
\u00a0\u00a0 Aceste defini\u021bii s-au dovedit a fi \u00een\u021belese \u00een diferite moduri, duc\u00e2nd la concluzia c\u0103 indiferent c\u00e2t de lung\u0103 este tradi\u021bia democratic\u0103 \u00eentr-o \u021bar\u0103 \u0219i c\u00e2t de mult s-a dezvoltat ea, nu poate fi luat\u0103 drept bun\u0103. \u00cen fiecare \u021bar\u0103, democra\u021bia \u0219i \u00een\u021belegerea de baz\u0103 a drepturilor omului trebuie analizate, dezvoltate \u00een permanen\u021b\u0103 pentru a face fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor cu care se confrunt\u0103 fiecare genera\u021bie: fiecare genera\u021bie trebuie s\u0103 fie educat\u0103 cu privire la democra\u021bie \u0219i la drepturile omului.
\u00a0\u00a0 Drepturile omului recunosc drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile individuale care sunt inerente omului, dar, uneori, sunt \u00een\u021belese gre\u0219it, ca un sistem \u00een care individul se bucur\u0103 de libertate deplin\u0103, \u00een realitate aceste drepturi nefiind absolute. \u0218i-atunci, pentru rezolvarea ne\u00een\u021belegerii, ecua\u021bia implic\u0103 no\u021biunea de Respect.
\u00a0\u00a0 Este clar c\u0103 democra\u021bia ajut\u0103 la stabilirea proceselor care faciliteaz\u0103 libertatea oamenilor, dar, stabile\u0219te, de la sine \u0219i limitele necesare. Democra\u021bia ofer\u0103 deci poporului \u0219i indivizilor mai mult\u0103 libertate dec\u00e2t orice alt sistem de guvernare,\u00a0 cu condi\u021bia s\u0103 fie stabilit\u0103 o ordine, adic\u0103 un cadru institu\u021bional \u0219i s\u0103 fie implementat\u0103 ca atare. Pentru a func\u021biona bine, democra\u021bia se bazeaz\u0103 pe un stat puternic care exercit\u0103 principiul statului de drept \u0219i realizeaz\u0103 un grad acceptat de dreptate distributiv\u0103. Un stat slab sau un stat de drept slab \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acel guvern nu este capabil s\u0103 respecte cadrul constitu\u021bional \u0219i legile.
\u00a0\u00a0 \u00cen concluzie, democra\u021biile depind de cet\u0103\u021benii lor, de comportamentul lor. Ele sunt sisteme complicate depinz\u00e2nd de implicarea activ\u0103 \u0219i sprijinul cet\u0103\u021benilor \u2013 o atitudine de loialitate informat\u0103 \u0219i critic\u0103. Democra\u021bia este, a\u0219a cum a afirmat Winston Churchill (1947) \u201eun sistem politic prost, \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2ne cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat p\u00e2n\u0103 acum\u201d.<\/em> Dar de-acum \u00eenainte?
\u00a0\u00a0 Tot ce este posibil ca genera\u021biile prezente \u0219i viitoare s\u0103 o \u0219lefuiasc\u0103, asemeni unei statui vechi, expus\u0103 dezintegr\u0103rii. S\u0103 fac\u0103 ordine \u00een dezordinea ivit\u0103. Dac\u0103 suntem \u00een democra\u021bie, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 putem fi liberi \u00een totalitate, c\u0103 putem s\u0103 vorbim cum vrem, c\u0103 nu este necesar s\u0103 ne cenzur\u0103m cuvintele, c\u0103 putem s\u0103 jignim c\u00e2t \u0219i cum vrem. Unii \u00ee\u0219i pun \u00eentreb\u0103rile: de ce s\u0103-l respect pe cel din fa\u021ba mea, de ce s\u0103 \u021bin cont de emo\u021biile lui, de ce s\u0103 nu-l mint? (unii chiar \u2013 de ce s\u0103 nu-l jecm\u0103nesc?), ce m\u0103 \u00eempiedic\u0103 s\u0103-l desconsider, s\u0103-l p\u0103c\u0103lesc, s\u0103-l \u00eenjosesc? De ce s\u0103-mi respect limba? De ce s\u0103 respect oamenii de valoare ai \u021b\u0103rii mele sau ai altor \u021b\u0103ri? S\u0103 fie acesta modul de a g\u00e2ndi al omului, omul modern pentru care a trudit societatea pentru \u00een\u0103l\u021barea lui?
\u00a0\u00a0 Avem libertatea de a g\u00e2ndi \u0219i sim\u021bi \u00een conformitate cu propriul nostru eu, este adev\u0103rat! De asemenea avem libertatea de opinie deschis\u0103, adic\u0103 de a exprima public ceea ce sim\u021bim \u0219i g\u00e2ndim. Dar cum? Avem libertate, dar trebuie s\u0103 accept\u0103m \u0219i ni\u0219te limite ale libert\u0103\u021bii, altfel echilibrul social nu este posibil. S\u0103 ne dorim o libertate civilizat\u0103, nu haotic\u0103, barbar\u0103. Fiecare ar trebui s\u0103 se cenzureze, adic\u0103 s\u0103-\u0219i ordoneze g\u00e2ndurile, \u00een folosul cre\u0103rii unei armonii \u00een jurul s\u0103u, folosind o vorbire pl\u0103cut\u0103 \u0219i \u00een\u021beleapt\u0103. Una este s\u0103 fii politician de\u0219tept \u0219i respectuos, \u0219i alta este a fi mediocru \u0219i a-\u021bi manifesta \u0219iretenia. Libertatea se face cu alegere \u00eenainte de ac\u021biune: g\u00e2nde\u0219ti, te autocenzurezi \u0219i apoi te exprimi, \u0219i numai dac\u0103 este cazul \u2013 treci la ac\u021biune. Acest principiu trebuie s\u0103 func\u021bioneze \u0219i \u00een r\u00e2ndul politicienilor. De la cine \u00eenva\u021b\u0103 poporul? Adic\u0103, de la cine ar trebui s\u0103 \u00eenve\u021be? De la conduc\u0103torul s\u0103u! A\u0219a ne putem respecta \u00eentre noi, a\u0219a ne vor respecta \u0219i cei din afara \u021b\u0103rii noastre, c\u0103ci nu lipsa de respect este tr\u0103s\u0103tura caracterului rom\u00e2nului, americanului \u0219i a altor na\u021bii, ci dimpotriv\u0103! De la Socrate cel ce a produs o adev\u0103rat\u0103 reform\u0103 \u00een g\u00e2ndirea antic\u0103 c\u00e2nd a v\u0103zut gravat pe frontispiciul Templului din Delfi cuvintele \u201eCunoa\u0219te-te pe tine \u00eensu\u021bi\u201d<\/em> \u0219i mai apoi Religia care ne-a vorbit despre primirea lui Hristos \u0219i tr\u0103irea cre\u0219tin\u0103 profund\u0103 ce pot produce revela\u021bia sinelui, omul a \u00eencercat s\u0103 se cunoasc\u0103, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103, pentru a putea evolua. \u201eCunoa\u0219te-te pe tine \u00eensu\u021bi\u201d<\/em> \u00eenseamn\u0103 \u0219i recunoa\u0219terea propriilor gre\u0219eli \u0219i sl\u0103biciuni; cere o voin\u021b\u0103 continu\u0103 \u0219i seriozitate, pentru dep\u0103\u0219irea vanit\u0103\u021bii care conduce adeseori la iluzia asupra ta \u00eensu\u021bi. A fost o nou\u0103 abordare a cunoa\u0219terii despre esen\u021ba omului, ca omul s\u0103 \u0219tie nu numai ce este, ci mai ales ce vrea. Este cea dint\u00e2i cerin\u021b\u0103 pe care ne-o porunce\u0219te ra\u021biunea, este temelia cunoa\u0219terii \u0219i a \u00een\u021belepciunii. A, nu vrei s\u0103 te cuno\u0219ti? \u00censeamn\u0103 c\u0103 \u00ee\u021bi terfele\u0219ti propriul eu.
\u00a0\u00a0 \u00centre oamenii civiliza\u021bi exist\u0103 minime raporturi de respect reciproc, formule de pre\u021buire, de respect, de decen\u021b\u0103, de bun-sim\u021b. Dar, spre dezam\u0103girea noastr\u0103, a majorit\u0103\u021bii oamenilor, a celor cu bun sim\u021b, ele sunt eludate \u0219i ne confrunt\u0103m cu o vorbire sau ac\u021biune lipsit\u0103 de bun sim\u021b, cu folosirea unor termeni indecen\u021bi, evitarea \u2013 inten\u021bionat\u0103 de multe ori \u2013 a reveren\u021belor de limbaj, ned\u00e2ndu-ne seama c\u0103 \u00een acest mod se dezv\u0103luie lumea \u00een care tr\u0103im. Vorbirea stradal\u0103 nu poate fi aceea\u0219i cu cea scris\u0103, nu poate fi adus\u0103 cu predilec\u021bie pe ecranele televizoarelor. Dar dac\u0103 conduc\u0103torii, politicienii no\u0219tri o folosesc, avem dreptul s\u0103 o reproducem, nu? O cenzur\u0103 proprie ar fi necesar\u0103, din respect pentru interlocutor, pentru popor \u0219i pentru demnitatea limbii acelui popor. Altfel exist\u0103 pericolul unei decaden\u021be morale \u0219i spirituale. Cu alte cuvinte \u2013 respect\u0103 pentru a fi respectat! \u0218i s\u0103 folosim c\u00e2ntarul min\u021bii, care s\u0103 ne spun\u0103 p\u00e2n\u0103 unde poate fi denaturat acest respect.
\u00a0\u00a0 Chiar dac\u0103 nu toate persoanele merit\u0103, totu\u0219i avem nevoie de respect pentru lini\u0219tea noastr\u0103 \u0219i pentru a nu inflama rela\u021biile dintre noi. Putem evita confrunt\u0103rile de acest gen. Putem fi mai concilian\u021bi, putem ierta, putem moraliza decent, putem t\u0103cea. Suntem con\u0219tien\u021bi ce consecin\u021be pot avea cuvintele lipsite de respect adresate cuiva? Din p\u0103cate, \u00een democra\u021bie, oamenii obraznici, cu tupeu, speculeaz\u0103 buna credin\u021b\u0103 a semenilor \u0219i dau drumul vorbelor f\u0103r\u0103 nici un pic de control. Antidotul acestei maladii r\u0103sp\u00e2ndite ar fi educa\u021bia \u0219i cultura. Unii nu cred \u00een eficacitatea acestui antidot, sau mai bine zis, nu vor s\u0103-i dea crezare. Vanitatea nu le permite! Este vorba despre conduc\u0103torii care \u0219i-au dob\u00e2ndit un loc \u201esuprem\u201d \u00een societate, pentru a hot\u0103r\u00ee \u0219i a se exprima \u00een numele nostru.
\u00a0\u00a0 Respectul este o component\u0103 foarte important\u0103 \u00een orice rela\u021bie, \u00een orice comunicare, fie c\u0103 e vorba de c\u0103s\u0103torie, prietenie, familie, serviciu, raporturi interstatale. Comportamentele agresive nu vor ap\u0103rea \u00een c\u0103s\u0103torie, nu ne vom pierde nici prietenii, nu vor exista tensiuni la locurile de munc\u0103, nu vor exista tensiuni \u00eentre popoare, dac\u0103 se va p\u0103stra un respect sincer al unuia fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt, fiindc\u0103, trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem, exist\u0103 rela\u021bii \u00een care suntem implica\u021bi de-a lungul vie\u021bii \u0219i \u00een care va fi \u00eentotdeauna nevoie de respect, pentru a nu exploda vreo \u201ebomb\u0103\u201d.
\u00a0\u00a0 Este permis unui conduc\u0103tor de stat s\u0103 atribuie cuvinte jignitoare omologului s\u0103u din alt stat? \u00cei permite acest drept democra\u021bia? \u201eAurul se cunoa\u0219te dup\u0103 culoare, p\u0103s\u0103rile dup\u0103 tril, oamenii dup\u0103 cuv\u00e2nt\u201d, <\/em>spunea cineva. Sau o face crez\u00e2nd c\u0103 poporul s\u0103u se amuz\u0103? Nu este atunci, aceasta o ipocrizie? Lipsa de respect demasc\u0103 ura din sufletul omului, care nu poate fi st\u0103p\u00e2nit\u0103 din lips\u0103 de bun sim\u021b, de educa\u021bie, \u00een acest sens. \u0218i totu\u0219i s-a \u00eent\u00e2mplat! Am asistat, \u0219i nu este pentru prima oar\u0103, c\u00e2nd un conduc\u0103tor nu s-a putut ab\u021bine de la jignire. A fost ca o provocare nes\u0103buit\u0103, iar r\u0103spunsul omologului s\u0103u nu a fost mai prejos.
\u00a0\u00a0 Istoric vorbind, au fost multe confrunt\u0103ri \u00eentre conduc\u0103torii diferitelor \u021b\u0103ri, sau \u00eentre conduc\u0103torii diferitelor partide din interiorul unei \u021b\u0103ri, dar s-au folosit ironii subtile, expresii elevate \u0219i nicidecum cuvinte triviale. Vorbele aruncate la \u00eent\u00e2mplare, f\u0103r\u0103 autocenzur\u0103, de c\u0103tre \u00a0conduc\u0103torii zilelor noastre, dar \u0219i unii oameni de r\u00e2nd, nu sunt numai rele \u0219i imorale, ci sunt adev\u0103rate blestem\u0103\u021bii.
\u00a0\u00a0 Ne lovim, arunc\u0103m cu pietre unii \u00een al\u021bii, c\u00e2nd to\u021bi suntem f\u0103cu\u021bi din lut \u0219i ne putem sf\u0103r\u00e2ma at\u00e2t de u\u0219or \u0219i at\u00e2t de repede…
\u00a0
<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n

\n \n
\n \n
\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n \n
\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n<\/div>\n \n\n
\n Rate this post<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u201eLa fel cum iubirea f\u0103r\u0103 respect e trec\u0103toare \u0219i nestatornic\u0103, \u0219i respectul f\u0103r\u0103 iubire e rece \u0219i lipsit de tr\u0103inicie.\u201d \u2013 Ben Jonson\u00a0\u00a0\u00a0 Respectul este icoana bun\u0103t\u0103\u021bii pe care o poart\u0103 omul \u00een suflet \u0219i care se reflect\u0103 asupra celorlal\u021bi oameni din jurul s\u0103u. Este o cheie care-\u021bi permite s\u0103 deschizi multe u\u0219i. Este prima ...","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"post-6794","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","6":"category-articole"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6794","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6794"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6794\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6798,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6794\/revisions\/6798"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}