{"id":6764,"date":"2021-07-11T17:47:35","date_gmt":"2021-07-11T21:47:35","guid":{"rendered":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/?p=6764"},"modified":"2021-07-11T17:47:37","modified_gmt":"2021-07-11T21:47:37","slug":"filozofia-stiinta-religia-si-politica-33-karl-marx","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/filozofia-stiinta-religia-si-politica-33-karl-marx\/","title":{"rendered":"FILOZOFIA, \u0218TIIN\u021aA, RELIGIA \u0219i POLITICA (33) \u2013 Karl Marx"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

 \u201eMoartea nu vine odat\u0103 cu v\u00e2rsta, ci odat\u0103 cu uitarea.\u201d \u2013 <\/em>Gabriel Garcia Marquez<\/p>\n\n\n\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103, la \u00eemplinirea a 200 ani de la na\u0219terea lui Karl Marx, moment \u00een care \u00een Germania, \u00een ora\u0219ul Trier, ora\u0219ul de na\u0219tere a lui Karl Marx, a fost dezvelit\u0103 statuia lui uria\u0219\u0103 din bronz, cu o \u00een\u0103l\u021bime de 4,5 metri, lucrare de art\u0103 a unui renumit sculptor chinez, scrisesem un eseu despre acest personaj controversat. Era un moment \u00een care \u0219i de care trebuia s\u0103 vorbim, s\u0103 ne amintim cine a fost, cu adev\u0103rat, acest Marx, personalitate controversat\u0103, numele c\u0103ruia a n\u0103scut o teorie economic-social\u0103 numit\u0103 Marxism.
\u00a0\u00a0 Karl Heinrich Marx (1818-1883) s-a n\u0103scut \u00een Germania \u0219i a decedat \u00een Marea Britanie. A fost un filozof, istoric, economist, sociolog \u0219i jurnalist care, \u00eempreun\u0103 cu Friedrich Engels (despre care voi scrie mai t\u00e2rziu) au \u00eentemeiat teoria socialismului \u0219tiin\u021bific, ambii fiind \u0219i lideri ai mi\u0219c\u0103rii muncitore\u0219ti. Marx a fost \u0219i este considerat cel mai influent teoretician al socialismului \u0219i comunismului. El s-a inspirat din filozofia lui Hegel, din economia politic\u0103 a lui Adam Smith, din teoria economic\u0103 a lui David Ricardo (teorie privind schimburile economice interna\u021bionale) \u0219i din socialismul francez din secolul al XIX-lea, pentru a dezvolta o cercetare critic\u0103 a societ\u0103\u021bii care se dorea at\u00e2t \u0219tiin\u021bific\u0103, c\u00e2t \u0219i revolu\u021bionar\u0103, idee pe care a expus-o \u00een lucrarea Das Capital (Capitalul) \u2013 o cercetare critic\u0103 a economiei capitaliste.\u00a0\u00a0 Dup\u0103 moartea sa, diferite grupuri din toat\u0103 lumea au apelat la marxism ca baz\u0103 intelectual\u0103 pentru linia politic\u0103 \u0219i tactic\u0103, \u00een mod diferit \u0219i contradictoriu. Marxismul s-a \u00eemp\u0103r\u021bit p\u00e2n\u0103 astazi \u00een numeroase scoli de g\u00e2ndire, dar dou\u0103 de cea mai mare importan\u021b\u0103 sunt: social-democra\u021bia \u0219i Marxism-leninismul. Cu alte cuvinte, ap\u0103r\u0103torii social-democra\u021biei care afirm\u0103 c\u0103 tranzi\u021bia la socialism poate s\u0103 apar\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103, \u0219i comuni\u0219tii care afirm\u0103 c\u0103 tranzi\u021bia la socialism poate fi f\u0103cut\u0103 numai prin revolu\u021bie. Marx considera c\u0103 trecerea la socialism se putea produce at\u00e2t prin mijloace violente (confruntare violent\u0103 \u00eentre proletariat \u0219i burghezie), c\u00e2t \u0219i prin mijloace pa\u0219nice (compromis cu partidele burgheze \u0219i c\u00e2\u0219tigarea puterii prin mijloace electorale); cea de a doua nefiind mai pu\u021bin marxist\u0103 dec\u00e2t aceea a comuni\u0219tilor (revolu\u021bie violent\u0103 \u0219i confruntare direct\u0103 \u00eentre proletari \u0219i burghezie).
\u00a0\u00a0 \u201eManifestul Partidului Comunist\u201d scris de Marx \u0219i Engels, \u00een 1848, clarific\u0103 ideologia partidului comunist: \u201eIstoria tuturor societ\u0103\u021bilor cunoscute este istoria luptei de clas\u0103\u201d<\/em>. Marx a argumentat c\u0103 sistemul capitalist, la fel ca \u0219i sistemele socio-economice precedente, produce tensiuni interne care \u00eel conduc la distrugere \u0219i a\u0219a cum capitalismul a \u00eenlocuit feudalismul, capitalismul va fi \u00eenlocuit de comunism, o societate f\u0103r\u0103 clase, care urmeaz\u0103 unei perioade de tranzi\u021bie \u00een care statul va fi un instrument al dictaturii proletariatului. Pe de alt\u0103 parte, Marx a argumentat c\u0103 schimb\u0103rile socio-economice se produc prin intermediul activit\u0103\u021bii revolu\u021bionare organizate. \u00cen acest model, capitalismul va lua sf\u00e2r\u0219it prin activitatea organizat\u0103 a clasei muncitoare interna\u021bionale. Ideile lui au influen\u021bat Revolu\u021bia din Octombrie din Rusia, revolu\u021bie datorat\u0103 bol\u0219evicilor, care erau marxi\u0219ti, ca \u0219i restul partidelor ruse\u0219ti cu orientare de st\u00e2nga \u2013 men\u0219evicii (social-democra\u021bii) \u0219i socialist-revolu\u021bionarii.
\u00a0\u00a0 Karl Marx s-a n\u0103scut \u00eentr-o familie cu vechi \u0219i ramificate tradi\u021bii rabinice, ambii lui p\u0103rin\u021bi tr\u0103g\u00e2ndu-se din familii cunoscute de rabini. Tat\u0103l lui devenit luteran, sincer \u0219i devotat \u00een noua lui credin\u021b\u0103, dorea mult ca fiul lui s\u0103 aib\u0103 \u0219i el o rela\u021bie intim\u0103 cu Dumnezeu \u0219i un caracter cre\u0219tin. \u00cen anii de liceu, Karl Marx a fost un t\u00e2n\u0103r devotat rela\u021biei lui cu Iisus Cristos. \u00ce\u0219i f\u0103cuse, la \u00eenceputul tinere\u021bii sale, chiar o profesiune de credin\u021b\u0103 din a fi \u0219i a tr\u0103i ca un cre\u0219tin. Prima sa lucrare se nume\u0219te \u201eUnirea credinciosului cu Cristos\u201d.<\/em> \u00cen aceast\u0103 carte sunt cuvintele: \u201ePrin dragostea lui Cristos ne \u00eentoarcem inimile totodat\u0103 c\u0103tre fra\u021bii no\u0219tri care sunt lega\u021bi de noi \u00een chip l\u0103untric \u0219i pentru care El S-a dat pe Sine \u00censu\u0219i ca jertf\u0103\u201d.<\/em> Marx cunoscuse la acea vreme calea care trebuie urmat\u0103 pentru ca oamenii s\u0103 poat\u0103 fraterniza \u0219i s\u0103 se iubeasc\u0103 unii pe al\u021bii \u2013 Cre\u0219tinismul. Dar, \u00eendat\u0103 dup\u0103 absolvirea liceului, c\u00e2nd avea 18 ani, ceva s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een via\u021ba lui \u0219i Marx a devenit un revoltat \u00eempotriva lui Dumnezeu \u0219i \u00eempotriva tuturor oamenilor.
\u00a0\u00a0 \u00cen tinere\u021bea sa, Marx citea cu pl\u0103cere poezie greac\u0103 \u0219i pe Shakespeare, el \u00eensu\u0219i scria versuri, fapt care l-a apropiat de tat\u0103l viitoarei lui so\u021bii, baronul Johann Ludwig von Westphalen, un nobil cu vederi progresiste, \u0219i care l-a introdus \u00een teoriile socialiste.
\u00a0\u00a0 Marx a intrat la Universitatea din Bonn, pentru a studia dreptul. Din cauza comportamentului s\u0103u dezordonat, tat\u0103l s\u0103u l-a trimis la Berlin, perioad\u0103 \u00een care a schimbat studiile \u00een drept pentru cele de filozofie \u0219i istorie. Dar, a continuat acela\u0219i comportament, cu prezen\u021b\u0103 slab\u0103 la cursuri. \u00cen 1841 \u0219i-a sus\u021binut la Jena teza de doctor \u00een filozofie cu titlul \u201eDeosebirea dintre filosofia naturii la Democrit \u0219i filosofia naturii la Epicur\u201d<\/em>. \u00cen Berlin a fost admis \u00een clubul postuniversitar al tinerilor hegelieni, format din avangarda filozofic\u0103 \u0219i politic\u0103 a regatului Prusiei, ceea ce se concretiza prin critica statului \u0219i a religiei. Sub imperiul concep\u021biei hegeliene a progresului rezultat din lupta tendin\u021belor interne, tez\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 \u0219i de tinerii hegelieni, Marx \u00eencepe s\u0103 considere c\u0103 sarcina ra\u021biunii filozofice este aceea de a critica tot ce exist\u0103, fie asta institu\u021bii sociale, doctrine religioase sau lumea ideilor, \u00eentruc\u00e2t \u00eentotdeauna ceea ce exist\u0103 este limitat, par\u021bial ra\u021bional \u0219i poten\u021bial deschis schimb\u0103rii.
\u00a0\u00a0 \u00cen imposibilitatea de a \u00eencepe o carier\u0103 academic\u0103 din motive ideologice, Marx s-a orientat spre jurnalism, angaj\u00e2ndu-se la un ziar creat de un grup de oameni de afaceri din K\u00f6ln. Acolo l-a \u00eent\u00e2lnit pentru prima dat\u0103 pe Friedrich Engels, pe care l-a rev\u0103zut la Paris, \u00een mica comunitate de exila\u021bi germani. La Paris, Marx scrie pentru scurt timp \u0219i face cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu poetul german Heinrich Heine, cu socialistul francez Pierre-Joseph Proudhon, \u0219i cu anarhistul rus Bakunin. \u00cen acea perioad\u0103, Marx a luat, pentru prima oar\u0103, contact \u0219i cu mi\u0219carea muncitoreasc\u0103, implic\u00e2ndu-se \u00eentr-o organiza\u021bie secret\u0103 comunist\u0103, numit\u0103 \u201eLiga celor drep\u021bi\u201d, devenind socialist \u0219i comunist. Cite\u0219te \u0219i aprofundeaz\u0103 studiul economiei politice. La numai 29 de ani particip\u0103 la congresul Ligii Comuniste \u00een Londra, \u0219i \u00eempreun\u0103 cu Engels expun doctrina \u00een \u201e<\/em>Manifestul Partidului Comunist\u201d.
\u00a0\u00a0 Din cauza ideilor sale revolu\u021bionare, s-a instalat cu familia la Londra unde a suferit numeroase lipsuri materiale, tr\u0103ind \u00een condi\u021bii deplorabile, izbutind \u00eens\u0103 s\u0103 realizeze principala opera, \u201eCapitalul\u201d, la v\u00e2rsta de 49 ani, considerat\u0103 ca una din cele mai influente \u0219i relevante c\u0103r\u021bi din istoria modern\u0103. Se apreciaz\u0103 c\u0103 analiza f\u0103cut\u0103 a avut unele calcule aritmetice \u0219i filozofice juste, dar viziunea lui a dat gre\u0219, ne\u021bin\u00e2nd cont de impredictibilitatea cursului vie\u021bii.\u00a0
\u00a0\u00a0 Lucr\u0103rile principale: \u201eManifestul Partidului Comunist\u201d<\/em>(1848); \u201eManuscrise economic-filosofice\u201d<\/em>, \u201eMizeria filosofiei\u201d<\/em>; \u201eContribu\u021bii la critica economiei politice\u201d<\/em>; \u201eTeze despre Feuerbach\u201d<\/em>; \u201eDas Capital\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 \u00cen revista \u201eHistoria\u201d (revist\u0103 de istorie din Rom\u00e2nia) se men\u021bioneaz\u0103: \u201ePublicul larg \u0219i majoritatea intelectualilor v\u0103d \u00een el autorul moral al tragicului experiment al \u201esocialismului real\u201d<\/em>. Desigur, este vorba de cei care cunosc \u00een profunzime lucr\u0103rile lui Marx, dar \u0219i via\u021ba sa particular\u0103.
\u00a0\u00a0 Devenit un spirit fervent antireligios, a scris \u00eentr-una din poeziile sale: \u201eVreau s\u0103 m\u0103 r\u0103zbun pe Acela Care domne\u0219te deasupra tuturor\u201d, <\/em>convins c\u0103 exist\u0103 Unul <\/em>care domne\u0219te deasupra tuturor, dar pe care \u00eencepuse s\u0103-L du\u0219m\u0103neasc\u0103. Dorea s\u0103 distrug\u0103 lumea creat\u0103 de Dumnezeu. \u00centr-un poem scria: \u201eAtunci voi fi \u00een stare s\u0103 merg triumf\u0103tor, \/ Ca un zeu, printre ruinele \u00eemp\u0103r\u0103\u021biilor. \/ Fiecare din cuvintele mele este foc \u0219i ac\u021biune. \/ Pieptul meu este la fel ca cel al Creatorului\u2026\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 Cuvintele \u201e\u00cemi voi cl\u0103di tronul \u00een \u00eenaltul cerului\u201d<\/em> precum \u0219i m\u0103rturisirea c\u0103 cel ce st\u0103 pe acest tron va emana numai groaz\u0103 \u0219i agonie, amintesc de laudele \u00eeng\u00e2mfate ale lui Lucifer: \u201eM\u0103 voi sui \u00een cer, \u00eemi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu\u201d<\/em> (Isaia 14:43).
\u00a0\u00a0 Revolu\u021bionarul rus Bakunin, care a fost mult timp unul dintre cei mai apropia\u021bi prieteni ai lui Marx, scria: \u201eTrebuie s\u0103-l adori pe Marx ca s\u0103 fii iubit de el. Trebuie cel pu\u021bin s\u0103-\u021bi fie fric\u0103 de el ca s\u0103 te tolereze \u00een preajma lui\u2026 Marx este at\u00e2t de m\u00e2ndru, p\u00e2n\u0103 la tic\u0103lo\u0219ie \u0219i nebunie.\u201d<\/em>\u00a0
\u00a0\u00a0 O confesiune f\u0103cut\u0103 de Marx \u00een poemul intitulat \u201eTrubadurul\u201d: \u201eAburi infernali se ridic\u0103 \u0219i umplu creierul, \/ P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eennebunesc \u0219i inima mi se schimb\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire. \/ Vezi aceast\u0103 sabie? Prin\u021bul \u00eentunericului \/ Mi-a v\u00e2ndut-o. \/ Pentru mine el este cel care m\u0103soar\u0103 timpul \u0219i d\u0103 semnalul, \/ Cu tot mai mult\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103 interpretez dansul mor\u021bii\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 Aceste versuri cap\u0103t\u0103 o semnifica\u021bie aparte atunci c\u00e2nd afl\u0103m c\u0103 \u00een riturile unei ini\u021bieri mai \u00eenalte \u00een biserica satanist\u0103, candidatului respectiv i se vinde o sabie vr\u0103jit\u0103 care \u00eei asigur\u0103 succesul. Acesta o pl\u0103te\u0219te semn\u00e2nd, cu s\u00e2ngele luat de la \u00eencheietura m\u00e2inii sale, un leg\u0103m\u00e2nt conform c\u0103ruia, dup\u0103 moarte, sufletul s\u0103u va apar\u021bine Satanei.
\u00a0\u00a0 Lui Marx \u00eei pl\u0103cuser\u0103 cuvintele lui Mefistofel, din Faust: \u201eTot ce exist\u0103 merit\u0103 s\u0103 fie distrus\u201d.<\/em> Totul \u2013 inclusiv proletariatul \u0219i tovar\u0103\u0219ii\u2026 Marx a citat aceste cuvinte, Stalin le-a pus \u00een practic\u0103 \u0219i a ajuns s\u0103-\u0219i distrug\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i propria-i familie.
\u00a0\u00a0 Ce se \u00eent\u00e2mplase cu t\u00e2n\u0103rul Marx? Cei care i-au analizat via\u021ba \u0219i opera afirm\u0103 c\u0103 Marx avusese, la \u00eenceput, convingeri cre\u0219tine, \u00eens\u0103 nu a dus o via\u021b\u0103 consecvent\u0103. Coresponden\u021ba cu tat\u0103l s\u0103u, cu care stricase rela\u021biile, dovede\u0219te c\u0103 risipea sume mari de bani pentru pl\u0103ceri. Apoi, se pare c\u0103 Marx a fost prins \u00een mrejele bisericii sataniste \u0219i a primit ini\u021bierea respectiv\u0103. Expresia \u201ese pare\u201d apar\u021bine unor anali\u0219ti \u2013 \u00eentruc\u00e2t biserica satanist\u0103 este foarte secret\u0103. Satan, pe care adoratorii s\u0103i \u00eel v\u0103d \u00een timpul orgiilor lor halucinante, vorbe\u0219te realmente prin ei. Marx este \u0219i el purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al lui Satan, atunci c\u00e2nd spune: \u201eDoresc s\u0103 m\u0103 r\u0103zbun pe Cel care domne\u0219te deasupra tuturor\u201d<\/em> (poemul \u201eStrig\u0103tul unui dezn\u0103d\u0103jduit\u201d).
\u00a0\u00a0 S\u0103 nu ne mir\u0103m, c\u0103ci firea omului este labil\u0103. Omul caut\u0103 via\u021ba adev\u0103rat\u0103 \u00een diversele ei forme, pentru a se \u00een\u0103l\u021ba \u0219i uneori nu \u00eentrez\u0103re\u0219te unde-l va duce drumul ales, nu mai deosebe\u0219te calea virtu\u021bii de cea a p\u0103catului, mai ales atunci c\u00e2nd r\u0103sare orgoliul \u00een sufletul lui. Marx este cel mai bun exemplu al faptului c\u0103 firea omului este schimb\u0103toare. Ea poate fi schimbat\u0103 din r\u0103u \u00een bine, dar \u0219i din bine \u00een r\u0103u.
\u00a0\u00a0 C\u00e2teva versuri din poezia \u201eStrig\u0103tul unui dezn\u0103d\u0103jduit\u201d: \u201e…Toate lumile Lui s-au dus f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere! \/\u00a0 Nimic altceva nu mi-a mai r\u0103mas dec\u00e2t r\u0103zbunarea. \/ \u00cemi voi cl\u0103di tronul \u00een \u00eenaltul cerului, \/ V\u00e2rful lui va fi rece \u0219i \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor…\u201d.<\/em>\u00a0\u00a0 \u0218i sf\u00e2r\u0219itul dramei intitulat\u0103 \u201eUlanem\u201d: \u201eDac\u0103 exist\u0103 Ceva care devoreaz\u0103, \/ M\u0103 voi arunca \u00een\u0103untrul s\u0103u, chiar dac\u0103 ar fi s\u0103 ruinez lumea, \/ Lumea care se interpune \u00eentre mine \u0219i pr\u0103pastie, \/ Am s-o sf\u0103r\u00e2m \u00een buc\u0103\u021bi cu blestemele mele ne\u00eentrerupte, \/ \u00cemi voi arunca bra\u021bele \u00een jurul realit\u0103\u021bii ei aspre, \/ Iar lumea va trece mut\u0103, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2ndu-m\u0103, \/ Ca apoi s\u0103 m\u0103 scufund \u00eentr-o nimicnicie absolut\u0103, \/ Pierind \u00een neant; aceasta ar \u00eensemna a tr\u0103i cu adev\u0103rat\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 \u201eUlanem\u201d este considerat\u0103 a fi chiar singura dram\u0103 din lume \u00een care toate personajele sunt con\u0219tiente de propria lor stric\u0103ciune, pe care o etaleaz\u0103 \u0219i o s\u0103rb\u0103toresc \u00een mod sfid\u0103tor; to\u021bi sunt slujitori ai \u00eentunericului, to\u021bi dezv\u0103luie tr\u0103s\u0103turile lui Mefistofel: sunt satanici, corup\u021bi, damna\u021bi.
\u00a0\u00a0 Marx, se spune c\u0103 este singurul autor de renume care \u0219i-a caracterizat propriile scrieri drept \u201erahat\u201d \u0219i \u201ec\u0103r\u021bi porce\u0219ti\u201d, oferindu-le cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 cititorilor s\u0103i. \u201eNu este de mirare, <\/em>scrie cineva, c\u0103 unii din discipolii s\u0103i, comuni\u0219tii din Rom\u00e2nia \u0219i din Mozambic, \u00eei obligau pe de\u021binu\u021bii politici s\u0103-\u0219i m\u0103n\u00e2nce excrementele \u0219i s\u0103-\u0219i bea urina\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 Dintr-o scriere a lui Marx la adresa lui Hegel: \u201ePentru c\u0103 am descoperit cel mai \u00eenalt \/ \u0218i cel mai ad\u00e2nc punct, cu ajutorul g\u00e2ndirii, \/ Sunt tot at\u00e2t de mare ca Dumnezeu; \/ Asemenea Lui, m\u0103 \u00eenvelesc cu \u00eentunericul\u201d. <\/em>C\u00e2t cinism!
Biograful lui Marx continu\u0103: \u201eNu \u00eencape nici o \u00eendoial\u0103 c\u0103 aceste pove\u0219ti interminabile aveau un caracter autobiografic\u2026 El \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219ise viziunea \u0219i r\u0103utatea Diavolului. C\u00e2teodat\u0103 p\u0103rea con\u0219tient c\u0103 \u00eendepline\u0219te voia Celui R\u0103u\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 C\u00e2nd Marx a terminat de scris \u201eUlanem\u201d \u0219i celelalte poezii de \u00eenceput \u00een care vorbe\u0219te despre pactul \u00eencheiat cu Diavolul, el nici m\u0103car nu se g\u00e2ndise la socialism. Ba chiar comb\u0103tuse socialismul. Despre o revist\u0103 german\u0103 la care scria, spunea c\u0103 \u201enu admite nici m\u0103car valoarea teoretic\u0103 a ideilor comuniste \u00een forma lor actual\u0103, l\u0103s\u00e2nd la o parte dorin\u021ba aplic\u0103rii lor sociale pe care o socote\u0219te, oricum, imposibil\u0103\u2026 La \u00eencerc\u0103rile maselor de a pune \u00een practic\u0103 ideile comuniste, de \u00eendat\u0103 ce acestea devin periculoase, se poate r\u0103spunde cu tunul\u2026\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 El hot\u0103r\u00e2se s\u0103 fie omul care s\u0103-L izgoneasc\u0103 pe Dumnezeu. El nega existen\u021ba unui creator, afirm\u00e2nd c\u0103 omenirea s-a creat pe sine \u00eens\u0103\u0219i: \u201eAv\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 pentru sociali\u0219ti tot ce \u021bine de a\u0219a-numita istorie a lumii nu este nimic altceva dec\u00e2t crea\u021bia omului, nimic altceva dec\u00e2t dezvoltarea naturii \u00een favoarea omului, acesta are astfel dovada incontestabil\u0103 c\u0103 s-a n\u0103scut prin sine \u00eensu\u0219i…\u201d<\/em> Dac\u0103 este negat\u0103 existen\u021ba Creatorului, atunci nu exist\u0103 nimeni care s\u0103 ne dea porunci \u0219i legi, nimeni \u00een fa\u021ba c\u0103ruia s\u0103 d\u0103m socoteal\u0103 \u2013 ceea ce Marx confirm\u0103: \u201eComuni\u0219tii nu predic\u0103 nici un fel de moral\u0103\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 \u00cen primii ani de comunism sovieticii au adoptat lozinca: \u201eS\u0103-i alung\u0103m pe capitali\u0219ti de pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i pe Dumnezeu din ceruri\u201d,<\/em> \u00eensu\u0219indu-\u0219i mo\u0219tenirea l\u0103sat\u0103 de Karl Marx.
\u00a0\u00a0 \u00cen poezia sa \u201eM\u00e2ndria omeneasc\u0103\u201d Marx recunoa\u0219te c\u0103 \u021belul s\u0103u nu este de a reforma sau a revolu\u021biona societatea, de a face lumea mai bun\u0103, ci pur \u0219i simplu de a o distruge, bucur\u00e2ndu-se totodat\u0103 de distrugerea ei: \u201eCu dispre\u021b \u00eemi voi arunca m\u0103nu\u0219a \/ Drept \u00een fa\u021ba lumii, \/ Ca s\u0103 v\u0103d pr\u0103bu\u0219irea acestui uria\u0219 pitic, \/ A c\u0103rui c\u0103dere nu-mi va \u00een\u0103bu\u0219i \u00eenfl\u0103c\u0103rarea. \/ Apoi voi pribegi asemenea unui Dumnezeu biruitor \/ Printre ruinele lumii \/\u0218i, d\u00e2nd cuvintelor mele o for\u021b\u0103 activ\u0103, \/ M\u0103 voi sim\u021bi deopotriv\u0103 cu Creatorul\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 De\u0219i era un intelectual de mare calibru, ca \u0219i autodidactul Engels, totu\u0219i, coresponden\u021ba lor abund\u0103 \u00een obscenit\u0103\u021bi, neobi\u0219nuite pentru clasa social\u0103 din care f\u0103ceau parte. Expresiile grosolane sunt frecvent utilizate, dar nu exist\u0103 nici m\u0103car o singur\u0103 scrisoare \u00een care vreunul dintre ei s\u0103 pomeneasc\u0103 despre idealul umanist sau socialist.\u00a0\u00a0 Marxismul era noua religie av\u00e2ndu-\u0219i propria Scriptur\u0103, Marx consider\u00e2ndu-se \u201ePreotul comunismului\u201d. Iar Evanghelia lui Matei, 22.29 ne spune: \u201eV\u0103 r\u0103t\u0103ci\u021bi! Pentru c\u0103 nu cunoa\u0219te\u021bi nici scripturile, nici puterea lui Dumnezeu\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 Odat\u0103, Marx a fost \u00eentrebat de fiica lui: \u201eCare este principiul t\u0103u favorit?\u201d<\/em>, la care tat\u0103l a r\u0103spuns: \u201eS\u0103 m\u0103 \u00eendoiesc de orice.\u201d <\/em>Iar c\u00e2nd Engels afl\u00e2ndu-se \u00een vizit\u0103 la familia lui Marx anun\u021base c\u0103 se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu o muncitoare, so\u021bia lui Marx a spus c\u0103 nu-l mai prime\u0219te \u00een cas\u0103.
\u00a0\u00a0 \u00cen Manifestul Partidului Comunist, Marx a afirmat c\u0103 urm\u0103rea nu numai abolirea tuturor religiilor, ci \u0219i a oric\u0103rei morale \u2013 ceea ce va face ca totul s\u0103 fie permis.
\u00a0\u00a0\u00a0 Dostoievski avertizase: \u201eDac\u0103 Dumnezeu nu exist\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 totul este permis\u201d, <\/em>c\u0103 toate instinctele noastre sunt desc\u0103tu\u0219ate. S\u0103 ne amintim \u0219i <\/strong>spusele rom\u00e2nului Petre \u021au\u021bea: \u201eTrebuie s\u0103 ne golim de prea mult Eu, ca s\u0103 mai intre \u00een noi un pic de Dumnezeu\u201d, <\/em>\u0219i s\u0103 <\/strong>recunoa\u0219tem c\u0103 omenirea desacraliz\u00e2ndu-se, renun\u021b\u0103 la valorile morale \u0219i devine pur consumist\u0103.
\u00a0\u00a0 Marx nu a fost \u00eengrijorat de s\u0103r\u0103cia \u00een care tr\u0103iau tovar\u0103\u0219ii s\u0103i, pentru care revolu\u021bia era ultima solu\u021bie. El nu i-a iubit niciodat\u0103 pe muncitori, consider\u00e2ndu-i \u201e\u00eentr-o ureche\u201d, \u201epro\u0219ti\u201d, \u201em\u0103gari\u201d, \u201etic\u0103lo\u0219i\u201d, exprim\u00e2ndu-se chiar obscen la adresa lor. Nu i-a iubit nici pe tovar\u0103\u0219ii s\u0103i de lupt\u0103 pentru cauza comunismului. La el nu exista iubire, ci doar interesul, vanitatea, dispre\u021bul p\u00e2n\u0103 la ur\u0103 fa\u021b\u0103 de oameni.
\u00a0\u00a0 Un ofi\u021ber, lupt\u0103tor \u00een revolu\u021bia din 1848 \u0219i unul dintre tovar\u0103\u0219ii de b\u0103utur\u0103 ai lui Marx (fiindc\u0103 acesta \u021binea la b\u0103utur\u0103), m\u0103rturisea c\u0103 narcisismul lui Marx devorase tot ce fusese bun \u00een sufletul s\u0103u. Juristul, democratul \u0219i lupt\u0103torul italian Giuseppe Mazzini, care \u00eel cuno\u0219tea foarte bine pe Marx, scrie despre el c\u0103 \u201eavea un spirit destructiv. \u00cen inima lui nutrea mai degrab\u0103 ur\u0103 dec\u00e2t dragoste fa\u021b\u0103 de oameni\u201d<\/em>.\u00a0
\u00a0\u00a0 Criza economic\u0103 actual\u0103 \u00een care se afl\u0103 omenirea, precum \u0219i globalizarea readuc \u00een actualitate idei ale lui Karl Marx. Filozoful german, prof. Andreas Arndt (n.1949) de la facultatea de filozofie a Universit\u0103\u021bii Humboldt din Berlin, pre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii Interna\u021bionale Hegel, dialog\u00e2nd cu un jurnalist de la DW \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00eensemn\u0103tatea teoriei marxiste, a relevat faptul c\u0103 \u201eActualitatea lui Marx nu rezid\u0103, a\u0219a cum mult\u0103 vreme s-a crezut, \u00een faptul c\u0103 a oferit un re\u021betar de modificare a societ\u0103\u021bii. Este vorba mai degrab\u0103 de o metod\u0103, de o analiz\u0103 critic\u0103. Marx nu analizeaz\u0103 cine \u0219tie ce detalii economice, ci metodele de produc\u021bie folosite la scar\u0103 global\u0103. El a analizat fenomenul \u00een ansamblu, constat\u00e2nd raporturi de cauzalitate care \u00een mod obi\u0219nuit scap\u0103. Un mare proiect la Marx este \u00eencercarea de a r\u0103spunde \u00eentreb\u0103rii dac\u0103 \u0219i cum este posibil\u0103 stabilizarea unui sistem. El ajunge la concluzia c\u0103 aceasta nu poate func\u021biona pe o durat\u0103 mai lung\u0103 de timp. \u0218i ceea ce putem constata acum pe pie\u021bele financiare este cu siguran\u021b\u0103 \u00een parte evolu\u021bia observat\u0103 de Marx. El a v\u0103zut c\u0103 nevoia de capital este mereu \u00een cre\u0219tere, pentru asanarea dezechilibrelor dintre diversele sectoare de produc\u021bie, de fapt pentru men\u021binerea \u00een stare de func\u021bionare a \u00eentregului sistem. Acest capital nu este \u00eens\u0103 investit \u00een produc\u021bie, fiind \u00een mare parte pur speculativ\u201d.<\/em> \u00cen \u201eManifestul Partidului Comunist\u201d \u201eMarx a descris deja \u00eempreun\u0103 cu Friedrich Engels tendin\u021bele de globalizare. Printr-o sumedenie de studii de caz, el a demonstrat tendin\u021ba capitalului de a migra spre zonele \u00een care se produce ieftin, unde for\u021ba de munc\u0103 este ieftin\u0103. Marx a idealizat proletariatul existent, a construit doctrina interna\u021bionalismului proletar (opus na\u021bionalismului burghez) \u0219i a subestimat rezisten\u021ba la schimbare. El a descris de asemenea ve\u0219nica \u00eencercare de reducere a nivelului salarial. Deci cu ajutorul lui Marx tendin\u021ba de transfer a capacit\u0103\u021bilor de produc\u021bie acolo unde m\u00e2na de lucru e ieftin\u0103 poate fi bine \u00een\u021beleas\u0103. Mul\u021bi cred c\u0103 Marx era obsedat de produc\u021bie. El nu era \u00eens\u0103 preocupat exclusiv de productivitate. Continua cre\u0219tere a productivit\u0103\u021bii are urm\u0103ri negative asupra resurselor care nu sunt infinite, \u0219i acest lucru a fost bine \u00een\u021beles de Marx. Din acest punct de vedere, el poate avea o contribu\u021bie \u0219i la dezbaterea perspectivei ecologice\u201d<\/em>.
\u00a0\u00a0 Capitalismul \u00eensemna pentru Marx s\u0103r\u0103cirea \u0219i asuprirea muncitorilor, care de fapt \u00eei \u00eembog\u0103\u021besc pe cei boga\u021bi prin munca lor. Dar odat\u0103 cu instaurarea \u201eor\u00e2nduirii socialiste\u201d situa\u021bia s-a v\u0103zut a fi schimbat\u0103, pentru c\u0103 mijloacele de produc\u021bie devin proprietate comun\u0103. Egalitarismul s-a realizat \u00een s\u0103r\u0103cie, c\u0103 imperiul necesit\u0103\u021bii nu a disp\u0103rut nicidecum, \u0219i \u0219tim c\u00e2t de uman\u0103 a devenit societatea \u00een comunism\u2026
\u00a0\u00a0 Lectorul, dr. Florin Poenaru de la Facultatea de sociologie din Cluj-Napoca vorbe\u0219te \u00eentr-o lucrare intitulat\u0103 \u201eVia\u021ba lui Karl\u201d, despre portretul lui Marx f\u0103cut \u00een acea epoc\u0103, de c\u0103tre cei de dreapta, termeni care mergeau \u201ede la \u0219arlatan intelectual \u0219i diletant academic, la spion \u0219i trimis al diavolului pe p\u0103m\u00e2nt. Mai t\u00e2rziu, anti-comunismul a f\u0103cut din Marx p\u0103rintele spiritual al Gulagului \u0219i, \u00een general, co-responsabil pentru mai toate atrocit\u0103\u021bile secolului XX. Isaiah Berlin a fost printre primii care au pus bazele imaginii despre Marx ca fanatic al propriilor idei, fanatism ce a infuzat apoi, se pare, \u00een mod paroxistic pe urma\u0219ii s\u0103i. Nici la st\u00e2nga \u00eens\u0103 nu lipse\u0219te mistificarea, chiar dac\u0103 aceasta este cu semn schimbat. Primul mistificator a fost chiar cel mai bun prieten al s\u0103u, Friedrich Engels (cu concursul fetelor lui Marx, ce-i drept). Din dragoste, \u0219i cu bun\u0103 credin\u021b\u0103, el a creat imaginea unui titan al g\u00e2ndirii, al unui geniu ne\u00een\u021beles, al unui om dincolo de epoca sa. Tot Engels a sistematizat sui generis corpusul aproape neinteligibil de manuscrise l\u0103sate de Marx \u00eentr-un syllabus canonic. El a construit astfel imaginea unui g\u00e2nditor sistemic ce putea fi acceptat \u00een acest mod \u00een tradi\u021bia academic\u0103 german\u0103. Aceast\u0103 construc\u021bie a fost \u00eens\u0103 \u00een mod flagrant \u00een contrast cu realitatea scrierilor lui Marx, cu efecte devastatoare pentru polemicile ulterioare din interiorul marxismului. Acolo unde Marx fusese fragmentar \u0219i chiar contradictoriu, construc\u021bia sistemic\u0103 ulterioar\u0103 c\u0103uta uniformitate \u0219i adev\u0103ruri precise\u201d<\/em>.
\u00a0\u00a0 Jurnalistul, scriitorul englez Francis Wheen (n. 1957) , scrie c\u0103 \u201ep\u00e2n\u0103 la urm\u0103 Marx a fost un emigrant prusac din clasa de mijloc dintr-o regiune francofil\u0103 care, \u00een ultima decad\u0103 a vie\u021bii, a devenit un respectat gentleman londonez, \u00een ciuda s\u0103r\u0103ciei cumplite \u00een care tr\u0103ise anterior; un agitator comunist care \u0219i-a petrecut toat\u0103 via\u021ba adult\u0103 \u00een biroul de studiu (sau \u00een sala de lectur\u0103 de la British Library atunci c\u00e2nd nu avea hainele amanetate \u0219i putea merge p\u00e2n\u0103 acolo); un om convivial, c\u0103ruia \u00eei pl\u0103ceau discu\u021biile prelungite la bere, dar care a reu\u0219it s\u0103 se certe cu mai to\u021bi prietenii \u0219i colaboratorii s\u0103i \u00een pamflete vitriolice; un b\u0103rbat complet \u00eendr\u0103gostit de nevasta lui, Jenny, \u0219i un tat\u0103 de familie iubitor, dar care a reu\u0219it s\u0103-\u0219i lase gravid\u0103 menajera \u0219i s\u0103 abandoneze f\u0103r\u0103 remu\u0219care copilul nerecunoscut; un g\u00e2nditor care putea s\u0103 lucreze zile \u00eentregi f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, pasionat de nenum\u0103rate subiecte \u0219i fluent \u00een c\u00e2teva limbi, dar la fel de \u00eendr\u0103gostit de b\u0103utur\u0103 \u0219i \u021big\u0103ri\u201d<\/em>.
\u00a0\u00a0 De ce nu a avut Marx dreptate? Carl Bildt, politician englez \u0219i diplomat (n.1949), a men\u021bionat, cu prilejul anivers\u0103rii celor 200 de ani de la na\u0219terea lui Karl Marx, cuvintele pre\u0219edintelui Chinei, rostite \u00een capitala Chinei: \u201esimilar unui r\u0103s\u0103rit de soare spectaculos, aceast\u0103 teorie a luminat calea explor\u0103rii de c\u0103tre umanitate a legilor istoriei \u0219i c\u0103ut\u0103rii propriei sale eliber\u0103ri\u201d<\/em>. El a mai spus c\u0103 Marx \u201ea indicat cu ajutorul teoriei \u0219tiin\u021bifice direc\u021bia spre o societate ideal\u0103 f\u0103r\u0103 opresiune sau exploatare, \u00een care fiecare persoan\u0103 se poate bucura de egalitate \u0219i libertate. (\u2026) Cuvintele Pre\u0219edintelui au fost rostite \u00een China \u201emarxist\u0103\u201d, iar ascult\u0103torii s\u0103i nu au avut alt\u0103 op\u021biune dec\u00e2t s\u0103 fie de acord cu el\u201d<\/em>.
\u00a0\u00a0 Marx a considerat proprietatea privat\u0103 o surs\u0103 pentru toate relele din societ\u0103\u021bile capitaliste din zilele sale. \u00cen consecin\u021b\u0103, el credea c\u0103 numai prin abolirea acesteia puteau fi vindecate diviziunile de clas\u0103 din societate \u0219i se putea construi un viitor armonios. \u00cen comunism, afirma mai t\u00e2rziu colaboratorul s\u0103u Friedrich Engels, statul \u00eensu\u0219i va deveni superfluu \u0219i va disp\u0103rea.
\u00a0 \u00a0Marele filozof englez de origine austric\u0103 Karl Popper (1902-1994), unul dintre cei mai mari critici ai lui Marx, l-a numit pe acesta \u201eun fals profet\u201d<\/em>. \u201e\u0218i, dac\u0103 mai era nevoie \u0219i de alte dovezi, \u021b\u0103rile care au \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at capitalismul \u00een secolul dou\u0103zeci au devenit societ\u0103\u021bi democratice, deschise \u0219i prospere. Prin contrast, toate regimurile care au respins capitalismul \u00een numele marxismului au e\u0219uat \u0219i nu dintr-o \u00eent\u00e2mplare sau \u00een urma unor nefericite \u00a0erori doctrinare ale adep\u021bilor lui Marx. Prin abolirea propriet\u0103\u021bii private \u0219i stabilirea controlului de stat asupra economiei, nu doar c\u0103 societatea este privat\u0103 de antreprenoriatul necesar progresului, ci este abolit\u0103 \u00eens\u0103\u0219i libertatea\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 \u00cen importanta sa lucrare \u00een trei volume \u201eCurente principale ale marxismului\u201d<\/em>, filosoful polonez Leszek Ko\u0142akowski, care a devenit un critic de frunte al marxismului dup\u0103 ce-l \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ase \u00een tinere\u021be, noteaz\u0103 c\u0103 Marx n-a fost interesat de oameni a\u0219a cum sunt ei cu adev\u0103rat: \u201eMarxismul nu ia aproape deloc \u00een considerare c\u0103 oamenii se nasc \u0219i mor, c\u0103 sunt femei sau b\u0103rba\u021bi, tineri sau b\u0103tr\u00e2ni, s\u0103n\u0103to\u0219i sau bolnavi\u201d,<\/em> spune acesta. Astfel, \u201er\u0103utatea \u0219i suferin\u021ba nu aveau nicio relevan\u021b\u0103 pentru el, dec\u00e2t ca instrumente de eliberare; acestea erau doar realit\u0103\u021bi sociale \u0219i nu o parte esen\u021bial\u0103 a condi\u021biei umane\u201d. <\/em>Analiza lui Ko\u0142akowski ne ajut\u0103 s\u0103 explic\u0103m de ce regimurile care au adoptat doctrina mecanic\u0103 \u0219i determinist\u0103 a lui Marx trebuie s\u0103 devin\u0103 \u00een mod inevitabil totalitare c\u00e2nd se confrunt\u0103 cu realit\u0103\u021bile unei societ\u0103\u021bi complexe. Iar rezultatele au fost \u00eentotdeauna tragice.
\u00a0\u00a0 \u201eOmul autonom,<\/em> spune economistul, filozoful rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea (1902-1991), \u00eenlocuie\u0219te credin\u021ba \u00een Dumnezeu cu credin\u021ba \u00een progres \u0219i sufletul cu interesul. Sub semnul timpului, moare pe un drum ce duce nic\u0103ieri. C\u00e2nd omul orgolios exploreaz\u0103 via\u021ba \u0219i universul, \u00eenchipuindu-\u0219i c\u0103 este autonom, el ignor\u0103 existen\u021ba adev\u0103ratului legiuitor…\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 Marx vede \u00eentreprinz\u0103torul burghez \u00een al\u021bi termeni: este activ, organizator, cump\u0103tat, \u00ee\u0219i taie volupt\u0103\u021bile \u00eenlocuindu-le cu pofta de a avea aur \u0219i seam\u0103n\u0103 cu un cuceritor care, dup\u0103 fiecare cucerire, \u00eent\u00e2lne\u0219te o nou\u0103 grani\u021b\u0103.
Nivelarea democratic\u0103 modern\u0103 este izvor\u00e2t\u0103 din cultul muncii al lui Marx \u0219i Engels, din cultul incompeten\u021bei, din toleran\u021ba viciului \u0219i tratamentul aspru al purt\u0103torilor de ideal, toate \u2013 forme ale degrad\u0103rii morale.
\u00a0\u00a0 Marx spune \u00een \u201eContribu\u021bii la critica filozofiei hegeliene a dreptului\u201d<\/em>: \u201eF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, arma criticii nu poate \u00eenlocui critica armelor, for\u021ba material\u0103 trebuie r\u0103sturnat\u0103 tot printr-o for\u021b\u0103 material\u0103, dar \u0219i teoria devine o for\u021b\u0103 material\u0103 de \u00eendat\u0103 ce cuprinde masele\u201d. <\/em>Iar \u00een\u201eManuscrise economic-filozofice\u201d (1844): \u201eSocialismul este con\u0219tiin\u021ba de sine pozitiv\u0103 a omului, care nu mai e nemijlocit\u0103 prin negarea religiei, dup\u0103 cum via\u021ba real\u0103 este realitatea pozitiv\u0103 a omului, care nu mai e mijlocit\u0103 prin negarea propriet\u0103\u021bii private, prin comunism. Comunismul afirm\u0103 pozitivul ca negare a nega\u021biei; de aceea el este \u2013 pentru apropiata dezvoltare istoric\u0103 \u2013 momentul real, necesar al emancip\u0103rii \u0219i rec\u00e2\u0219tig\u0103rii omului. Comunismul este forma necesar\u0103 \u0219i principiul dinamic al viitorului apropiat. Dar comunismul ca atare nu este \u021belul dezvolt\u0103rii umane, este forma societ\u0103\u021bii omene\u0219ti\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 <\/em>\u0218i reproduc cuvintele rom\u00e2nului Petre \u021au\u021bea: \u201eSocialismul este antecamera comunismului\u201d, <\/em>spre a se cunoa\u0219te direc\u021bia \u00een care a pornit o parte a lumii.
\u00a0\u00a0 Economistul american Robert L. Heilbroner (1919-2005), \u00een cartea sa \u201eFilozofii lucrurilor p\u0103m\u00e2nte\u0219ti – Vie\u021bile, epocile \u0219i ideile marilor economi\u0219ti\u201d scrie: \u201eMarii economi\u0219ti au desf\u0103\u0219urat o investiga\u021bie incitant\u0103 \u2013 \u0219i primejdioas\u0103 \u2013 cum sunt pu\u021bine altele. Ideile dezvoltate de ei, spre deosebire de cele ale marilor filozofi, au produs efecte ad\u00e2nci \u00een via\u021ba noastr\u0103 de zi cu zi; experien\u021bele preconizate de ei nu puteau fi efectuate, precum cele ale naturali\u0219tilor, \u00een spa\u021biile izolate ale laboratoarelor. Concep\u021biile marilor economi\u0219ti erau de natur\u0103 s\u0103 zguduie omenirea, iar gre\u0219elile lor au echivalat uneori cu veritabile calamit\u0103\u021bi\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n

\n \n
\n \n
\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n \n
\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n<\/div>\n \n\n
\n Rate this post<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

 \u201eMoartea nu vine odat\u0103 cu v\u00e2rsta, ci odat\u0103 cu uitarea.\u201d \u2013 Gabriel Garcia Marquez \u00a0\u00a0\u00a0 Cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103, la \u00eemplinirea a 200 ani de la na\u0219terea lui Karl Marx, moment \u00een care \u00een Germania, \u00een ora\u0219ul Trier, ora\u0219ul de na\u0219tere a lui Karl Marx, a fost dezvelit\u0103 statuia lui uria\u0219\u0103 din bronz, cu …<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"post-6764","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","6":"category-articole"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6764","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6764"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6764\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6767,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6764\/revisions\/6767"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6764"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6764"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6764"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}