{"id":6495,"date":"2020-12-04T11:52:47","date_gmt":"2020-12-04T16:52:47","guid":{"rendered":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/?p=6495"},"modified":"2021-04-18T22:38:26","modified_gmt":"2021-04-19T02:38:26","slug":"filozofia-religia-stiinta-si-politica-24-schelling","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/filozofia-religia-stiinta-si-politica-24-schelling\/","title":{"rendered":"FILOZOFIA, RELIGIA, \u0218TIIN\u021aA \u0218I POLITICA (24) \u2013 SCHELLING"},"content":{"rendered":"\n
\"\"

\u201eArta \u2013 prin faptul c\u0103 reprezint\u0103 \u00een fiecare moment, esen\u021ba, scoate afar\u0103 din timp produsul naturii, \u00eel las\u0103 s\u0103 apar\u0103 \u00een fiin\u021ba lui ve\u0219nic\u0103, \u00een eternitatea vie\u021bii sale.\u201d \u2013 Schelling<\/em>
\u00a0
\u00a0\u00a0 Filozofia este analiza profund\u0103 a diferitelor g\u00e2nduri cu privire la fiin\u021b\u0103, la sensul vie\u021bii, divinitate, moarte, univers etc. Ea a izvor\u00e2t din sentimentul profund al religiozit\u0103\u021bii \u0219i meritul ei este c\u0103 a trasat drumul oamenilor care s-au preocupat de \u0219tiin\u021b\u0103. Uneori fiecare parte a \u00eencercat s\u0103-\u0219i eviden\u021bieze suprema\u021bia, dar progresul nu se poate concepe f\u0103r\u0103 o conlucrare, fiecare recunosc\u00e2nd binele cunoa\u0219terii anterioare \u0219i afirm\u00e2ndu-\u0219i aportul \u00een noua cunoa\u0219tere ob\u021binut\u0103, fiindc\u0103, n\u0103zuin\u021ba de cunoa\u0219tere este pornit\u0103 \u00eentotdeauna din dragoste a adev\u0103rului.
\u00a0\u00a0 Filosofia a ap\u0103rut \u00een secolul VII \u00ee.e.n. \u00een Orient, iar apoi, \u00een sec.VI \u00ee. e. n. a fost prezent\u0103 \u00een Europa, \u00een Grecia. Platon (428 \u00ee. H. – 348 \u00ee. H.) a fost cel care a \u00eenfiin\u021bat Academia platonic\u0103 \u2013 o \u0219coal\u0103 filozofic\u0103 idealist\u0103 cu inscrip\u021bia deasupra u\u0219ii \u0219colii sale: \u201eS\u0103 nu intre sub acoper\u0103m\u00e2ntul meu cine nu e geometru\u201d<\/em>, ar\u0103t\u00e2nd prin aceasta c\u00e2t de important\u0103 este cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bei pentru un filozof. A\u0219a au ap\u0103rut de-a lungul vremii diferite sisteme filozofice, cu acelea\u0219i \u00eentreb\u0103ri \u0219i r\u0103spunsuri, dar din ce \u00een ce mai \u00eendr\u0103zne\u021be \u0219i \u00een\u021belepte, direct propor\u021bionale cu l\u0103rgirea \u00een\u021belegerii omului \u0219i a mijloacelor prin care omul a \u00eencercat \u0219i \u00eencearc\u0103, \u00een continuare, dezlegarea lor.
\u00a0\u00a0 Romanul Cicero (106 \u00ee.H.-46 \u00ee. H.) definea filozofia ca fiind \u201eMedicina sufletului\u201d.<\/em> \u00a0\u0218i totu\u0219i, s-a pus de multe ori \u00eentrebarea, la ce ajut\u0103 filozofia? \u0218i pentru a da un r\u0103spuns conving\u0103tor, ar fi fost bine s\u0103 ne d\u0103m seama de adev\u0103rul c\u0103 oamenii filozofeaz\u0103 uneori f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama, c\u0103 g\u00e2ndurile lor r\u0103spund unor \u00eentreb\u0103ri, iar fr\u00e2nturile lor de filozofie se adun\u0103 \u0219i se adaug\u0103 la marea filozofie a vie\u021bii, a \u00een\u021belegerii ei, \u0219i la alegerea celor mai bune c\u0103i de vie\u021buire \u00eentre oameni.
\u00a0\u00a0 Schelling, c\u0103ci despre el voi aminti \u00een acest eseu, a fost un filozof german, important reprezentant al idealismului, filozofia lui fiind considerat\u0103 a fi situat\u0103 \u00eentre Johann Gottlieb Fichte, mentorul s\u0103u din primii ani, \u0219i Georg Wilhelm Friedrich Hegel, contemporanul s\u0103u, prietenul s\u0103u din tinere\u021be, devenit rivalul s\u0103u \u00een timp. Interpretarea filozofiei lui Schelling a fost considerat\u0103 dificil\u0103, g\u00e2ndirea lui a fost un timp neglijat\u0103, fiind \u00eentr-un fel eclipsat de Hegel, ale c\u0103rui opere \u00eel descriau pe Schelling ca o simpl\u0103 not\u0103 de subsol \u00een dezvoltarea idealismului. \u00cen plus, a mai fost atacat \u0219i de oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 pentru tendin\u021ba sa de analogizare \u0219i lipsa orient\u0103rii empirice. Mai t\u00e2rziu \u00eens\u0103, unii filozofi s-au ar\u0103tat interesa\u021bi s\u0103-i reexamineze opera.
\u00a0\u00a0 Friedrich Wilhelm Joseph Schelling s-a n\u0103scut la Leonberg, l\u00e2ng\u0103 Stuttgart, \u00een 1775, dintr-o familie de pastori cu puternice r\u0103d\u0103cini protestante. Dovedind o deosebit\u0103 \u00eenclinare c\u0103tre g\u00e2ndirea contemplativ\u0103, de la v\u00e2rsta de 15 ani a \u00eenceput s\u0103 studieze teologia la T\u00fcbingen (\u00eentre 1790-1795), la renumitul seminar \u201eT\u00fcbingenstiff\u201d, unde a fost coleg de camer\u0103 cu Hegel \u0219i cu marele poet, H\u04e7lderlin. Pasiunea lui pentru filozofie a ap\u0103rut devreme. Lecturile lui preferate au fost Kant, Fichte \u2013 filozofia idealist\u0103, a spiritului, a libert\u0103\u021bii \u2013 dar, l-a interesat \u0219i viziunea panteist\u0103 a lui Spinoza, \u00een care Natura era identificat\u0103 cu Dumnezeu, cu Substan\u021ba. \u00cen \u201eScrisori filozofice despre Dogmatism \u0219i criticism\u201d,<\/em> lucrare scris\u0103 la 20 ani, aceste dou\u0103 puncte de vedere \u00eei reapar ca singurele consecvente \u00een istoria filozofiei \u0219i toate peregrin\u0103rile lui filozofice ulterioare pot fi considerate ca \u00eencerc\u0103ri de a le pune de acord.
\u00a0\u00a0 Kantianismul, de\u0219i a \u00eenceput cu afirmarea specificit\u0103\u021bii \u0219i a autonomiei vie\u021bii religioase, remarc\u0103 pe bun\u0103 dreptate filozoful rom\u00e2n Nae Ionescu (1890-1940), a sf\u00e2r\u0219it prin a face s\u0103 mearg\u0103 \u0219i s\u0103 contopeasc\u0103 religia cu morala, adic\u0103 via\u021ba religioas\u0103 cu cea practic\u0103; acest curent cu accentul pe via\u021ba practic\u0103 a fost continuat de Fichte \u0219i Schelling, care au plecat printr-o specula\u021bie mai degrab\u0103 mistic\u0103 dec\u00e2t ra\u021bional\u0103, filozofic\u0103, adic\u0103, r\u0103d\u0103cinile faptei care sunt \u00een con\u0219tiin\u021ba uman\u0103, ajung s\u0103 fie identificate cu un fel de origine divin\u0103, teza general\u0103 a lui Fichte \u0219i a lui Schelling fiind: R\u0103d\u0103cinile vie\u021bii practice sunt \u00een divinitate. De abia al\u021bi urma\u0219i ai lui Kant, au pus originea vie\u021bii religioase \u00een sentiment \u0219i nu \u00een ra\u021biune, credin\u021ba \u00eensemn\u00e2nd a sim\u021bi, a b\u0103nui, nu a vedea, a pip\u0103i. Tot pornind de la Kant, spune Nae Ionescu, Hegel considera religia o faz\u0103 premerg\u0103toare a filozofiei, \u201eo anti camer\u0103 a filozofiei\u201d.<\/em> Filozoful rom\u00e2n men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 nu se poate trece peste figura important\u0103, fondatorul filozofiei religiei \u2013 Schleyermacher, care a sus\u021binut independen\u021ba, autonomia vie\u021bii religioase: \u201esim\u021bul este la baza vie\u021bii religioase, dar sim\u021bul acesta este \u00een afar\u0103 de con\u0219tiin\u021ba ra\u021bional\u0103\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 \u00centre 1795 \u0219i 1798 Schelling a fost profesor particular la Stuttgart \u0219i la Leipzig. \u00cen 1797, \u00een timp ce \u00eendruma doi tineri dintr-o familie aristocratic\u0103, a vizitat Leipzig ca escort\u0103 a acestora \u0219i a avut \u0219ansa de a participa la prelegerile de la Universitatea din Leipzig, unde a fost fascinat de studiile fizice contemporane, inclusiv chimia \u0219i biologia. De asemenea, a vizitat Dresda, unde a v\u0103zut colec\u021bii de art\u0103 la care s-a referit mai t\u00e2rziu \u00een g\u00e2ndirea sa. La nivel personal, aceast\u0103 vizit\u0103 de la Dresda a f\u0103cut posibil\u0103 cuno\u0219tin\u021ba viitoarei lui so\u021bii – Caroline (pe atunci c\u0103s\u0103torit\u0103). Dup\u0103 divor\u021bul ei, la care a fost ajutat de c\u0103tre Goethe, au urmat anii c\u0103s\u0103toriei lui Schelling \u00eentre 1803-1809.
\u00a0\u00a0 Caroline a jucat un rol considerabil \u00een mi\u0219carea intelectual\u0103 a timpului ei. A dezb\u0103tut probleme cu poe\u021bi \u0219i filozofi precum Novalis, Fichte, Hegel, Schiller \u0219i cu viitorul ei so\u021b \u2013 Schelling, considerat\u0103 fiind inima romantismului german timpuriu. S-a remarcat prin asisten\u021ba acordat\u0103 lui Schlegel (cel de al doilea so\u021b) la traducerea sa a operelor lui Shakespeare.
\u00a0\u00a0 Caroline s-a n\u0103scut \u00een 1763, a fost fiica orientalistului Johann David Michaelis, care a predat la Universitatea progresiv\u0103 din G\u00f6ttingen. A fost educat\u0103 de profesori particulari \u0219i de tat\u0103l ei. S-a c\u0103s\u0103torit \u00een 1784 cu un ofi\u021ber, Johann B\u00f6hmer, \u0219i cuplul s-a mutat la Clausthal, ora\u0219 din Germania situat pe platoul mun\u021bilor Harz. Dup\u0103 moartea so\u021bului, \u00een 1788, ea a \u00eencercat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 independent din punct de vedere financiar. \u00cempreun\u0103 cu singura lor fiic\u0103 supravie\u021buitoare, s-a mutat la G\u00f6ttingen, apoi la Marburg, iar \u00een 1792 s-a stabilit la Mainz, landul Renania, \u00een sud-vestul Germaniei, unde Caroline s-a al\u0103turat cercului de intelectuali din jurul lui Georg Forster, explorator, jurnalist \u0219i revolu\u021bionar, care se c\u0103s\u0103torise cu prietena ei din copil\u0103rie, Therese Huber. C\u00e2nd Mainz a fost ocupat de francezi \u00een timpul r\u0103zboaielor revolu\u021bionare franceze, s-a mutat \u00een casa lui Forster. Mai t\u00e2rziu Mainz a fost declarat\u0103 republic\u0103, aliniat\u0103 cu Fran\u021ba. C\u00e2nd trupele prusace au recucerit Mainz (22 iulie 1793), Caroline a fost \u00eenchis\u0103 pentru opiniile sale politice. Era \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u0219i a cerut ajutor prietenilor \u0219i familiei. A fost eliberat\u0103, \u0219i August Schlegel a aranjat s\u0103 nasc\u0103 sub un nume asumat \u00een Lucka, landul Turingia, \u00een apropierea ora\u0219ului Leipzig. S-a c\u0103s\u0103torit cu acest August Schlegel \u00een 1796, iar ea s-a mutat la Jena, unde a primit un post de profesor. Astfel casa lor a devenit un loc de \u00eent\u00e2lnire pentru t\u00e2n\u0103ra elit\u0103 literar\u0103 \u0219i intelectual\u0103 asociat\u0103 mai t\u00e2rziu cu romantismul german. \u00cen 1803 a divor\u021bat de Schlegel \u0219i s-a c\u0103s\u0103torit cu t\u00e2n\u0103rul filosof Friedrich Wilhelm Joseph Schelling. Noul ei so\u021b se afla \u00een centrul filozofiei romantice. Cuplul a fost supus multor critici, s-a mutat la W\u00fcrzburg, iar \u00een 1806 la M\u00fcnchen, unde so\u021bul ei a primit postul de profesor \u0219i a fost \u00eencontinuu onorat pentru munca sa.
\u00a0\u00a0 Schelling fusese chemat la Jena, sprijinit de Fichte, cu care era pe atunci \u00een rela\u021bii bune, \u0219i de Goethe care apreciase calitatea poetic\u0103 a lucr\u0103rii sale \u201eIdei despre o filozofie a naturii\u201d <\/em>\u0219i, \u00een calitate de prim-ministru al Ducatului de Saxa-Weimar, l-a invitat pe Schelling la Jena. Schelling \u00eens\u0103 nu rezona cu idealismul etic care a animat opera lui Friedrich Schiller, cel\u0103lalt pilon al clasicismului de la Weimar.
\u00a0\u00a0 \u00cen articolul lui Schelling care l-a impresionat pe Goethe este expus idealul care izvor\u0103\u0219te din real. Schimbarea pe care experien\u021ba o aduce \u00een fa\u021ba noastr\u0103 duce la concep\u021bia dualit\u0103\u021bii, opozi\u021bia polar\u0103 prin care natura se exprim\u0103. Seria dinamic\u0103 de etape din natur\u0103 este materia (ca echilibru al expansivului fundamental) \u0219i for\u021bele contractive (lumina, cu procesele sale subordonate de magnetism, electricitate \u0219i ac\u021biune chimic\u0103) \u0219i organismul (cu fazele sale componente de reproducere, iritabilitate \u0219i sensibilitate).
\u00a0\u00a0 La Jena Schelling intrase \u00een cercul romanticilor, unde Caroline Schlegel era animatoarea cercului, iar el \u2013 filozoful acestui grup pasionat de art\u0103 \u00eenalt\u0103. La acea vreme fusese apropiat de August Wilhelm Schlegel \u0219i de so\u021bia sa, Caroline. Am\u00e2ndoi aveau \u00een vedere o c\u0103s\u0103torie \u00eentre Schelling \u0219i fiica t\u00e2n\u0103r\u0103 a lui Caroline, Auguste B\u00f6hmer, care \u00eens\u0103 a murit de dizenterie \u00een 1800. Moartea lui Auguste i-a atras pe Schelling \u0219i pe Caroline, unul spre cel\u0103lalt. Schlegel se mutase la Berlin, iar divor\u021bul a fost aranjat cu ajutorul lui Goethe. \u00cen iunie 1803, Schelling \u0219i Caroline s-au c\u0103s\u0103torit departe de Jena. Ceremonia lor de c\u0103s\u0103torie a fost ultima ocazie \u00een care Schelling l-a \u00eent\u00e2lnit pe prietenul s\u0103u din vremea \u0219colii, poetul Friedrich H\u00f6lderlin, care era deja bolnav mintal la acea vreme.
\u00a0\u00a0\u00a0C\u00e2nd a venit la Jena, Schelling a \u00eenceput o r\u0103sun\u0103toare \u0219i controversat\u0103 carier\u0103 universitar\u0103, pred\u00e2nd filozofia (1798-1803), W\u00fcrzburg (1803-1806), M\u00fcnchen (1806-1820), Erlangen (1820-1827), din nou M\u00fcnchen (1827-1841), Berlin (1841-1846). \u00centre timp Schelling \u0219i-a conturat credin\u021ba c\u0103 arta este, \u00een crea\u021biile ei finite, o revela\u021bie a absolutului, considerarea intui\u021biei intelectuale ca organul ad\u00e2nc al \u00een\u021belegerii filozofice \u2013 tez\u0103 romantic\u0103 care caracterizeaz\u0103 \u00eentreaga lui filozofie.
\u00a0\u00a0 \u00cen perioada \u0219ederii sale la Jena a avut din nou o rela\u021bie mai str\u00e2ns\u0103 cu Hegel. Cu ajutorul lui Schelling, Hegel a devenit lector privat la Universitatea Jena. Hegel a scris o carte intitulat\u0103 \u201eDiferen\u021ba dintre sistemele de filozofie ale lui Fichte \u0219i Schelling\u201d (1801) \u0219i a sus\u021binut pozi\u021bia lui Schelling \u00eempotriva predecesorilor s\u0103i ideali\u0219ti, printre care \u0219i Fichte. \u00cencep\u00e2nd din 1802, Hegel \u0219i Schelling au publicat \u201eRevista critic\u0103 de filosofie\u201d \u00een calitate de coeditori, public\u00e2nd lucr\u0103ri despre filozofia naturii. Schelling era prea ocupat pentru a r\u0103m\u00e2ne implicat \u00een editare, iar revista era \u00een primul r\u00e2nd a lui Hegel. Revista a \u00eencetat publicarea \u00een prim\u0103vara anului 1803 c\u00e2nd Schelling s-a mutat de la Jena la W\u00fcrzburg \u2013 ora\u0219 catolic conservator \u2013 , \u00een care \u0219i-a g\u0103sit mul\u021bi du\u0219mani printre colegii s\u0103i \u0219i \u00een guvern.
\u00a0\u00a0 S-a mutat apoi la M\u00fcnchen \u00een 1806, unde a g\u0103sit o func\u021bie de func\u021bionar de stat, mai \u00eent\u00e2i ca asociat al Academiei Bavareze de \u0218tiin\u021be \u0219i \u0218tiin\u021be Umaniste \u0219i secretar al Academiei Regale de Arte Frumoase, apoi ca secretar al Academia de \u0218tiin\u021be (sec\u021biunea filosofic\u0103). 1806 a fost \u0219i anul \u00een care Schelling a publicat o carte \u00een care l-a criticat pe Fichte \u00een mod deschis. \u00cen 1807 Schelling a primit manuscrisul lui Hegel \u201eFenomenologia spiritului sau min\u021bii\u201d, pe care Hegel i-l trimisese, cer\u00e2ndu-i lui Schelling s\u0103 scrie prefa\u021ba. Surprins s\u0103 g\u0103seasc\u0103 observa\u021bii critice \u00eendreptate c\u0103tre propria sa teorie filozofic\u0103, Schelling i-a scris \u00eenapoi, cer\u00e2ndu-i lui Hegel s\u0103 clarifice dac\u0103 inten\u021bionase s\u0103-i batjocoreasc\u0103 pe adep\u021bii lui Schelling care nu aveau o adev\u0103rat\u0103 \u00een\u021belegere a g\u00e2ndirii sale, sau pe Schelling \u00eensu\u0219i. Hegel nu a r\u0103spuns niciodat\u0103. \u00cen acela\u0219i an, Schelling a sus\u021binut un discurs despre rela\u021bia dintre artele vizuale \u0219i natur\u0103 la Academia de Arte Frumoase. A urmat o critic\u0103 sever\u0103 din partea lui Hegel, scris\u0103 unuia dintre prietenii s\u0103i. Dup\u0103 aceea, s-au criticat reciproc \u00een s\u0103lile de curs \u0219i \u00een c\u0103r\u021bi \u00een public p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii lor.
\u00a0\u00a0 \u00cen 1809 Caroline a murit, chiar \u00eenainte de a-\u0219i publica \u201eEseul libert\u0103\u021bii\u201d ultima carte scris\u0103 \u00een timpul vie\u021bii. Trei ani mai t\u00e2rziu, Schelling s-a c\u0103s\u0103torit cu una dintre cele mai apropiate prietene ale sale, \u00een care a g\u0103sit o prieten\u0103 fidel\u0103. F\u0103r\u0103 s\u0103 demisioneze din func\u021bia sa oficial\u0103 la M\u00fcnchen, a \u021binut o scurt\u0103 perioad\u0103 la Stuttgart (1810) \u201ePrelegeri private din Stuttgart\u201d \u0219i \u0219apte ani la Universitatea din Erlangen-N\u00fcrnberg, Bavaria (1820-1827).
\u00a0\u00a0 \u00cen timpul \u0219ederii sale lungi la M\u00fcnchen activitatea literar\u0103 i s-a diminuat treptat. Este posibil ca for\u021ba \u0219i influen\u021ba cople\u0219itoare a sistemului hegelian s\u0103-l fi constr\u00e2ns pe Schelling. Abia \u00een 1834, dup\u0103 moartea lui Hegel (1831), \u00eentr-o prefa\u021b\u0103 la o traducere, a exprimat \u00een mod public antagonismul \u00een care s-a aflat fa\u021b\u0103 de concep\u021bia hegelian\u0103 \u0219i de propria sa versiune anterioar\u0103 despre filozofie. Cu siguran\u021b\u0103 antagonismul nu era nou. A fost chemat la Berlin, la catedra celui decedat, de c\u0103tre Friederich Wilhelm IV, regele romantic care dorea o reac\u021bie contra hegelianismului.
\u00a0\u00a0\u00a0\u00cen perioada c\u00e2t a stat la Berlin, aten\u021bia publicului a fost puternic atras\u0103 de indiciile unui nou sistem care promitea ceva pozitiv \u00een tratarea religiei, dec\u00e2t rezultatele aparente ale \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii lui Hegel. \u00cen 1841 Schelling a fost numit \u00een func\u021bia de consilier privat prusac \u0219i membru al Academiei din Berlin \u0219i i s-a conferit dreptul de a sus\u021bine prelegeri \u00een universitate. La prelegerea de deschidere a cursului s\u0103u a participat un public numeros \u0219i apreciat. Printre cei care au participat la prelegerile sale s-au num\u0103rat S\u00f8ren Kierkegaard, care a spus c\u0103 Schelling a vorbit \u201eo prostie nesuferit\u0103\u201d<\/em> \u0219i s-a pl\u00e2ns c\u0103 nu \u0219i-a \u00eencheiat prelegerile la timp; Mikhail Bakunin care le-a numit \u201einteresante, dar destul de nesemnificative\u201d<\/em>; Jacob Burckhardt, Alexander von Humboldt care nu au acceptat niciodat\u0103 filozofia natural\u0103 a lui Schelling; Friedrich Engels care, \u00een calitate de partizan al lui Hegel, participase la \u201eprotejarea morm\u00e2ntului marelui om \u00eempotriva abuzurilor\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 Schelling s-a stins din via\u021b\u0103 la 20 august 1854, la Bad Ragaz, \u00een Elve\u021bia.
Operele principale: \u201eDespre posibilitatea unei forme a filozofiei \u00een genere\u201d (<\/em>1794); \u201eDespre Eu ca principiu al filozofiei sau despre necondi\u021bionat \u00een cunoa\u0219terea uman\u0103\u201d (<\/em>1795); \u201eScrisori filozofice despre dogmatism \u015fi criticism\u201d<\/em> (1795\/1796); \u201eDiserta\u021bii pentru l\u0103murirea idealismului din Doctrina \u0219tiin\u021bei\u201d<\/em> (1797); \u201eIdei pentru o filozofie a naturii\u201d <\/em>(1796\/1797); \u201eDespre sufletul universal<\/em>\u201d (1798); \u201eO prim\u0103 schi\u021b\u0103 a unui sistem al filozofiei naturii\u201d<\/em> (1799); \u201eSistemul idealismului transcendental\u201d <\/em>(1800); \u201eExpunerea sistemului meu filozofic\u201d<\/em> (1801); \u201eBruno sau despre principiul divin \u0219i principiul natural al lucrurilor\u201d<\/em> (1802); \u201ePrelegeri despre metoda studiului academic\u201d<\/em>,(1803); \u201eExpunerea adev\u0103ratei rela\u021bii dintre filozofia naturii \u0219i doctrina fichteean\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103\u201d<\/em> (1806); \u201eDespre rela\u021bia artelor plastice cu natura\u201d <\/em>(1807); \u201eCercet\u0103ri filozofice asupra esen\u021bei libert\u0103\u021bii umane<\/em>\u201d (1809); \u201eFilozofia artei\u201d<\/em>, \u201eFilozofia mitologiei\u201d<\/em>, \u201eFilozofia revela\u021biei\u201d<\/em> ap\u0103rute postum (1856-1861).
\u00a0\u00a0 Istoricii filozofiei \u00eempart g\u00e2ndirea lui Schelling \u00een mai multe perioade: 1) filozofia naturii; 2) filozofia idealist\u0103 din Sistemul idealismului transcendental, 3) filozofia identit\u0103\u021bii dintre real \u0219i ideal; 4) filozofia libert\u0103\u021bii; 5) filozofia ultim\u0103 a Revela\u021biei.
\u00a0 \u00a0Schelling a fost eclipsat de filozofia mai ra\u021bional\u0103, dialectic\u0103 a lui Hegel, av\u00e2nd o viziune metafizic\u0103 ad\u00e2nc\u0103, complex\u0103, dramatic\u0103 \u00een elementele ei, \u00een trecerea prin etape diferite \u0219i totodat\u0103 legate \u00eentre ele. Dialectica lui Schelling separ\u0103 \u0219i une\u0219te punctele sale de g\u00e2ndire. G\u00e2ndirea fiec\u0103rei perioade se dezvolt\u0103 \u00een urm\u0103toarea, p\u0103streaz\u0103 deci o continuitate. Despre natur\u0103 Schelling spunea c\u0103 \u201eare inteligen\u021b\u0103\u201d<\/em> c\u0103 este un \u201espirit care doarme\u201d.<\/em> Fiind influen\u021bat de Spinoza, Schelling considera ideea aceluia\u0219i Absolut care se manifest\u0103 \u00een \u201emoduri\u201d deosebite, \u00een Spirit \u0219i \u00een Natur\u0103, \u00een ideal \u0219i real, \u00een realiz\u0103ri finite sau infinite. Absolutul este v\u0103zut de el ca o ra\u021biune. Absolutul une\u0219te \u00een el, \u00een identitatea lui, aceste opozi\u021bii \u00eentre ce este finit \u0219i infinit, momentan \u0219i ve\u0219nic, idee \u0219i lucru.
\u00a0\u00a0 Filozoful german Friedrich Heinrich Jacobi (1743-1819), personaj literar \u0219i socialist, \u00eel acuza pe Schelling \u2013 scrie un profesor de la Universitatea din Viena \u2013 de naturalism \u0219i spinozism; \u021bin\u00e2nd cont \u0219i de compara\u021bia f\u0103cut\u0103 \u00een cartea despre Spinoza, aceast\u0103 acuza\u021bie implic\u0103 mai mult, \u0219i anume ateismul. Jacobi readuce argumentul formulat \u00eempotriva lui Fichte, a spinozismului invers, conform c\u0103ruia adev\u0103ratul Dumnezeu nu poate fi cunoscut, ci doar crezut. \u0218tiin\u021ba, chiar \u0219i cea a naturii, r\u0103m\u00e2ne nevinovat\u0103 \u0219i \u00eendrept\u0103\u021bit\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme nu va vrea s\u0103 \u0219tie nimic despre Dumnezeu. Dac\u0103 totu\u0219i abordeaz\u0103 ideea de Dumnezeu, cum este cazul nu doar \u00een filozofia naturii a lui Schelling, atunci ea anuleaz\u0103 ideea de libertate uman\u0103, structur\u00e2nd totul \u00eentr-o \u00eenl\u0103n\u021buire cauzal\u0103. Un asemenea fatalism, consider\u0103 Jacobi, este implicit ateism, nefiind cu nimic mai bun dec\u00e2t cel al lui Fichte, ci doar mai pu\u021bin original, deoarece \u201enici m\u0103car nu mai atrage aten\u021bia\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 \u00cen lucrarea \u201eExpunerea sistemului meu filozofic\u201d a lui Schelling, conceptul de Dumnezeu este cel care a provocat panteismul lui Jacobi \u0219i acuza privitoare la ateism, de aici contribu\u021bia lui Schelling la o teologie filozofic\u0103. Aceasta nu tindea doar s\u0103 mijloceasc\u0103 \u00eentre ideea de Dumnezeu \u0219i imaginea contemporan\u0103 a lumii, ci, \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 conformeze acest concept unei viziuni evolu\u021bioniste asupra naturii. A formulat aceast\u0103 aspira\u021bie \u00een \u201ePrelegeri din Stuttgart\u201d: \u201eUn Dumnezeu ridicat sus de tot nu este de folos nici min\u021bii, nici inimii noastre\u201d.<\/em> Ca mai t\u00e2rziu, filozoful austriac Wittgenstein s\u0103 spun\u0103 c\u0103 \u201elumea nu \u00ee\u0219i are cauza \u00een ea \u00eens\u0103\u0219i\u201d, ci Dumnezeu este cel care a creat-o. Este cel care a afirmat c\u0103 \u201eLenin s-a a\u0219ezat la volanul unui automobil sc\u0103pat de sub control”,<\/em> adesea f\u0103c\u00e2nd comentarii nepl\u0103cute la adresa marxismului, sistemul de idei elaborat de Karl Marx.
\u00a0\u00a0 Amintesc pentru o clip\u0103 Pandemia zilelor noastre care a scos la lumin\u0103 ciocnirea dintre religie \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103, \u00een mai multe culturi. Dar, tot r\u0103ul poate este spre bine. Mul\u021bi \u0219i-au reamintit de religie \u0219i de existen\u021ba lui Dumnezeu, despre\u00a0 atributele lui \u0219i rolul rug\u0103ciunilor noastre. Nu putem doar vorbi despre religie; religia e ceva concret, ea se tr\u0103ie\u0219te, e \u00eentrupat\u0103 istoric \u00een sufletele oamenilor.
\u00a0\u00a0\u00a0\u0218i revin la subiect, spun\u00e2nd c\u0103, controversele lui Schelling cu Jacobi nu marcheaz\u0103 teze punctuale ori idiosincrazii personale, ci se integreaz\u0103 \u00een peisajul amplu, efervescent al dezbaterilor de idei de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, cu privire la raportul, deseori tensionat, dintre filozofie \u0219i religie.
\u00a0\u00a0 Dialectica lui Schelling separ\u0103 \u0219i une\u0219te puncte de vedere par\u021biale; materialismul, intelectualismul, idealismul, realismul nu sunt dec\u00e2t aspecte par\u021biale fa\u021b\u0103 de Absolut \u00een care tr\u0103iesc unite \u0219i totu\u0219i distincte aceste opozi\u021bii. \u00cen concep\u021bia lui, libertatea este posibilitatea binelui \u0219i r\u0103ului. \u201eCine nu vede c\u0103 libertatea este posibilitatea de a face r\u0103ul, nu vede ce este, ad\u00e2nc, libertatea.\u201d <\/em>Originea r\u0103ului pentru el vine din libertatea uman\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care individul se singularizeaz\u0103, de \u00eentreaga crea\u021bie. Spiritul este o replic\u0103 a dualit\u0103\u021bii dintre lumin\u0103 \u0219i \u00eentuneric din natura divin\u0103, spiritul face alegerea dintre bine \u0219i r\u0103u: \u201eOmul este a\u0219ezat pe o culme de unde el \u00eensu\u0219i poart\u0103 \u00een sine sursa propriei sale mi\u0219c\u0103ri \u00een direc\u021bia binelui sau a r\u0103ului: \u00een el, leg\u0103tura celor dou\u0103 principii nu este necesar\u0103, ci liber\u0103. El se afl\u0103 la r\u0103scruce; orice va alege va fi fapta sa, \u00eens\u0103 el nu poate r\u0103m\u00e2ne indecis, pentru c\u0103 Dumnezeu trebuie s\u0103 se reveleze \u00een mod necesar, \u0219i pentru c\u0103 \u00een crea\u021bie nimic nu poate r\u0103m\u00e2ne ambiguu<\/strong>. Omul, de\u0219i n\u0103scut \u00een timp, este creat totu\u0219i la \u00eenceputul crea\u021biei\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 \u00a0Valoare mult apreciat\u0103 \u2013 libertatea \u2013 , spunea poetul, dramaturgul german Friedrich Schiller (1759-1805) \u2013 poate fi \u00een\u021beleas\u0103 doar \u00een raport cu natura mixt\u0103 \u2013 sensibil-ra\u021bional \u2013 a omului, prioritate av\u00e2nd impulsul sensibil ce se desprinde din starea estetic\u0103, \u0219i numai opera de art\u0103 autentic\u0103 poate transpune omul \u00een \u2013 libertate.
\u00a0\u00a0 <\/strong>Cercet\u0103rile \u00een domeniul \u0219tiin\u021bei dar \u0219i preocup\u0103rile filozofilor au dus ast\u0103zi la admiterea coexisten\u021bei fizicului \u0219i a psihicului, cu rol fundamental al spiritului, la o concep\u021bie spiritualist\u0103 despre existen\u021b\u0103. Misterul existen\u021bei s-ar datora, spun oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 dar \u0219i unii filozofi, unor \u201emuta\u021biuni ontologice\u201d, prin care omul devine cu adev\u0103rat \u201eom\u201d.
\u00a0\u00a0 \u201eOmul este om \u00eentruc\u00e2t se face om\u201d, <\/em>spunea filozoful italian, neo-hegelian Giovanni Gentile (1875-1944). Cum? Prin sursele incon\u0219tientului, generatoare de cultur\u0103. Omul este un \u00eentreg proces spiritual \u0219i ca atare el nu este niciodat\u0103 ceva \u00eemplinit: \u201eomul este om \u00een lucrarea sa de a se face\u201d. <\/em>Petre \u021au\u021bea, Socrate al rom\u00e2nilor, spune, \u00een alte c\u00e2teva cuvinte: \u201eHomo religiosus \u2013 singurul om care este om\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 Tot <\/em>Croce \u00eel considera pe marele poet \u0219i prozator german Novalis \u201eun romantic fichtean\u201d, datorit\u0103 faptului c\u0103 visa un idealism magic, arta de a crea printr-un act instantaneu al Eului \u0219i de a realiza visurile pe care le avem noi oamenii, dar, spune Croce, \u201enumai Sistemului idealismului transcendental al lui Friedrich Schelling, lucr\u0103rii lui, intitulat\u0103 \u201eBruno\u201d (1802), cursului de Filozofie a artei \u021binut la Jena (1802-1803) \u0219i r\u0103sp\u00e2ndit \u00een rezumate manuscrise, \u00een toat\u0103 Germania… se datoreaz\u0103 prima mare afirmare filozofic\u0103 a romantismului \u0219i a neo-platonismului \u00een estetic\u0103, re\u00eenviat \u0219i con\u0219tient\u201d.<\/em> Arta este un act de cultur\u0103. Ea nu este legat\u0103 de cunoa\u0219tere, c\u00e2t de pl\u0103smuire, spune poetul, filozoful rom\u00e2n Lucian Blaga: \u201ePl\u0103smuirile revelatorii sunt opera omului \u0219i ele rezid\u0103 \u00een \u00eenchipuiri metaforice, complex structurate, organizate \u0219i purt\u00e2nd pecetea unor categorii stilistice abisale… Arta porne\u0219te de la semnele sensibile, concrete, ale misterelor \u0219i trece la revelarea acestora prin pl\u0103smuiri de natur\u0103 tot sensibil\u0103, concret\u0103, intuitiv\u0103…\u201d<\/em> Dac\u0103 Hegel considera con\u021binutul artei mai s\u0103rac din cauza sensibilit\u0103\u021bii accentuate \u0219i afirma c\u0103 epoca de aur a artei se afl\u0103 \u00een trecut \u0219i nu \u00een viitor, c\u0103 destinul ei e pecetluit, Schelling o considera cea mai des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 garan\u021bie de acces la absolut. Ierarhiz\u0103ri \u00een acest domeniu au fost diverse: Kant considera muzica pe treapta de jos \u0219i poezia ca cea mai complex\u0103 realizare a frumosului; Schopenhauer considera muzica \u00een v\u00e2rful piramidei artelor. Blaga spunea c\u0103 arta va fi \u00eentotdeauna necesar\u0103, actual\u0103 \u0219i paralel\u0103 cu filozofia.
\u00a0\u00a0 \u00cen lucrarea \u201eSistemul idealismului transcendental\u201d, Schelling vorbe\u0219te despre caracterul operei de art\u0103 ca fiind un infinit incon\u0219tient, un infinit pe care nici o inteligen\u021b\u0103 nu este capabil\u0103 s\u0103-l dezvolte suficient: \u201eSentimentul care \u00eenso\u021be\u0219te perfec\u021biunea operei de art\u0103 trebuie s\u0103 fie acela al unei satisfac\u021bii infinite \u0219i el trebuie s\u0103 treac\u0103 \u00een opera de art\u0103. Expresia exterioar\u0103 a unei opere de art\u0103 este expresia unui calm, a unei m\u0103re\u021bii lini\u0219tite, tocmai acolo unde trebuie exprimat\u0103 tensiunea cea mai \u00eenalt\u0103 a durerii sau a bucuriei.\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 \u00cen lucrarea \u201eIdeea de adev\u0103r \u0219i ideea de frumos\u201d \u00ee\u0219i \u00eencheie pledoaria cu: \u201eDup\u0103 ce am ar\u0103tat unitatea \u00eenalt\u0103 a frumosului \u0219i adev\u0103rului mi se pare c\u0103 am demonstrat \u0219i pe aceea a filozofiei cu poezia; filozofia se str\u0103duie\u0219te spre adev\u0103rul care formeaz\u0103 unul \u0219i acela\u0219i lucru cu frumosul, \u0219i poezia c\u0103tre acea frumuse\u021be care nu este n\u0103scut\u0103, ci nemuritoare\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 \u00cen lucrarea \u201eAsupra raportului dintre artele plastice \u0219i natur\u0103\u201d, Schelling spune, cu privire la artist: \u201eDac\u0103 ar vrea s\u0103 se supun\u0103 cu totul, cu con\u0219tiin\u021b\u0103, naturii, \u0219i s\u0103 redea ce este dat cu o fidelitate servil\u0103, el ar produce larve \u0219i nu opere de art\u0103. El trebuie deci s\u0103 se dep\u0103rteze de ce e produs sau de creatur\u0103, dar numai ca s\u0103 se ridice p\u00e2n\u0103 la for\u021ba creatoare \u0219i ca s\u0103 o prind\u0103 pe aceasta \u00een spirit. Prin aceasta el se av\u00e2nt\u0103 \u00een imperiul ideilor pure; el p\u0103r\u0103se\u0219te creatura propriu zis\u0103 pentru a o rec\u00e2\u0219tiga printr-o mie de \u00eenl\u0103n\u021buiri \u0219i ca, \u00een acest sens, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la natur\u0103. \u00cen orice caz artistul trebuie s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 acel spirit al naturii, activ \u00een interiorul lucrurilor prin form\u0103 \u0219i figur\u0103 \u0219i care nu vorbe\u0219te dec\u00e2t prin imagini sensibile \u0219i numai \u00een m\u0103sura \u00een care, imit\u00e2ndu-l, \u00eel prinde viu, el a creat ceva adev\u0103rat. C\u0103ci operele care s-ar na\u0219te dintr-o reuniune de forme de altfel frumoase, ar fi totu\u0219i f\u0103r\u0103 nici o frumuse\u021be, fiindc\u0103 aceea prin care o oper\u0103 sau un \u00eentreg este frumos, nu mai poate s\u0103 fie o form\u0103. Este deasupra formei, este esen\u021b\u0103, este ceva universal, este \u00eentrez\u0103rire \u0219i expresie a spiritului care locuie\u0219te \u00een natur\u0103\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 \u00cen \u00eencheierea lucr\u0103rii, Schelling apreciaz\u0103 c\u0103 \u201efiecare produs al naturii nu are dec\u00e2t o clip\u0103 de frumuse\u021be adev\u0103rat\u0103 \u0219i perfect\u0103… \u00een aceast\u0103 clip\u0103 el este, ce este \u00een toat\u0103 eternitatea: \u00een afar\u0103 de aceasta el nu este dec\u00e2t devenire \u0219i dispari\u021bie\u201d.<\/em>
\u00a0\u00a0 Omul \u2013 apari\u021bie, devenire, dispari\u021bie. C\u00e2t despre clipa de frumuse\u021be adev\u0103rat\u0103 \u0219i perfect\u0103, o poate avea sau nu, \u0219i cauza \u201eaverii\u201d, \u00een el s-ar afla.
\u00a0\u00a0
\u00a0<\/em><\/figcaption><\/figure>\n\n\n
\n \n
\n \n
\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n \n
\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n<\/div>\n \n\n
\n Rate this post<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u201eArta \u2013 prin faptul c\u0103 reprezint\u0103 \u00een fiecare moment, esen\u021ba, scoate afar\u0103 din timp produsul naturii, \u00eel las\u0103 s\u0103 apar\u0103 \u00een fiin\u021ba lui ve\u0219nic\u0103, \u00een eternitatea vie\u021bii sale.\u201d \u2013 Schelling\u00a0\u00a0\u00a0 Filozofia este analiza profund\u0103 a diferitelor g\u00e2nduri cu privire la fiin\u021b\u0103, la sensul vie\u021bii, divinitate, moarte, univers etc. Ea a izvor\u00e2t din sentimentul profund al ...","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"post-6495","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","6":"category-articole"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6495","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6495"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6495\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6495"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6495"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6495"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}