{"id":5817,"date":"2019-10-14T20:10:45","date_gmt":"2019-10-15T00:10:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/?p=5817"},"modified":"2019-12-17T13:22:59","modified_gmt":"2019-12-17T18:22:59","slug":"pace-sau-razboi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/pace-sau-razboi\/","title":{"rendered":"PACE SAU R\u0102ZBOI?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/p>\n

\u201e<\/em>Nu este suficient s\u0103 vorbe\u0219ti despre pace. Trebuie s\u0103 crezi \u00een ea. \u0218i nu este suficient s\u0103 crezi \u00een ea, trebuie s\u0103 munce\u0219ti pentru ea.\u201d\u00a0 \u2013 Eleanor Roosevelt<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pacea se define\u0219te, at\u00e2t \u00een plan colectiv, c\u00e2t \u0219i \u00een plan individual, prin starea de lini\u0219te, o stare lipsit\u0103 de conflicte \u00eentre oameni, at\u00e2t \u00een familie, c\u00e2t \u0219i \u00een \u00eentreaga societate, pe \u00eentregul glob p\u0103m\u00e2ntesc.<\/span>
\n\u00cen mitologia\u00a0 greac\u0103 Eirene (Irina) era zei\u021ba care personifica pacea, av\u00e2nd echivalentul Pax \u00een roman\u0103. Simbolul porumbelului cu ramura de m\u0103slin era tot simbolul P\u0103cii, deoarece porumbelul a ales casca zeului r\u0103zboiului, s-a cuib\u0103rit \u00een ea, \u00eempiedic\u00e2nd astfel ac\u021biunea zeului.<\/span>
\nAt\u00e2t \u00een via\u021ba individual\u0103 \u0219i familial\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een cea social\u0103, \u00een istoria omenirii \u0219i \u00een istoria natural\u0103, perioadele de pace alterneaz\u0103 cu cele conflictuale. Am mai spus c\u00e2ndva c\u0103, \u00een natura omului g\u0103sim trei cauze principale de conflict: concuren\u021ba, ne\u00eencrederea, gloria. Prima este pentru c\u00e2\u0219tig, a doua pentru siguran\u021b\u0103 \u0219i a treia pentru reputa\u021bie \u0219i putere. C\u00e2t timp oamenii tr\u0103iesc f\u0103r\u0103 o putere comun\u0103, care s\u0103-i \u021bin\u0103 \u00een respect, ei se g\u0103sesc \u00eentr-o stare de lupt\u0103, de r\u0103zboi, fiecare om fiind inamicul fiec\u0103rui om. Str\u0103dania \u00een aceast\u0103 stare este aproape inutil\u0103, deoarece rezultatul oric\u0103rei munci este nesigur \u0219i domne\u0219te o continu\u0103 fric\u0103 \u0219i pericol de lovitur\u0103 violent\u0103. Via\u021ba omului este ur\u00e2t\u0103, brutal\u0103, \u0219i se scurteaz\u0103 din cauza ivirii stresului, a diferitelor alte boli. U\u0219ile caselor sunt mai bine \u00eenchise, dar \u0219i a spa\u021biilor publice. Pe str\u0103zi po\u021bi fi lovit de o ma\u0219in\u0103, ma\u0219ina sau casa ta pot fi incendiate. Astfel de via\u021b\u0103 este \u00een desf\u0103\u0219urare \u0219i se prefigureaz\u0103 \u0219i pentru viitorul apropiat, via\u021b\u0103 bazat\u0103 pe team\u0103 \u0219i ne\u00eencredere. Oare asta ne dorim?<\/span>
\nDin fric\u0103 izvor\u0103sc apoi multe rele ale omenirii: frica de sine, frica de cel\u0103lalt, de ceea ce g\u00e2ndesc al\u021bii despre noi, de vinov\u0103\u021bii gre\u0219it atribuite etc. A dep\u0103\u0219i frica \u00eenseamn\u0103 a ne umple fiin\u021ba mental\u0103 \u0219i spiritual\u0103 de ceea ce alung\u0103 frica, adic\u0103 \u00een\u021belegerea, acceptarea, iubirea. Frica, m\u00e2nia sunt otr\u0103vuri pentru tot organismul, resentimentul produce \u00een organism secre\u021bii care \u00eempiedic\u0103 buna func\u021bionare a diverselor sisteme (circulator, digestiv, respirator etc.). Fiecare atom este un univers \u0219i el ac\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un sistem de energie ordonat din corp, dar poate crea energii de ruptur\u0103 prin toxinele pe care le produce. Acestea trebuie eliminate din corp prin diverse sisteme (respirator, circulator, digestiv etc.). Purificarea fizic\u0103 \u0219i spiritual\u0103 am\u00e2n\u0103 procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire, ne prelunge\u0219te via\u021ba. Biblia ne spune c\u0103 \u201ePutem dob\u00e2ndi pace interioar\u0103 satisf\u0103c\u00e2ndu-ne necesit\u0103\u021bile spirituale\u201d <\/em>(Matei 5:3).<\/span>
\nDin lupta unui om contra celuilalt rezult\u0103 c\u0103 nimic nu este drept, c\u0103 dreptatea \u0219i nedreptatea, justi\u021bia \u0219i injusti\u021bia nu-\u0219i g\u0103sesc locul, statornicia. For\u021ba \u0219i frauda devin preocup\u0103rile, obsesiile principale, f\u0103cute cu patim\u0103 de c\u0103tre unii indivizi, pe c\u00e2nd pasiunile \u00eei \u00eemping pe oameni spre pace, armonie, \u0219i acestea sunt: frica de moarte, dorin\u021ba de lucruri necesare unei vie\u021bi comode, \u0219i speran\u021ba de a le ob\u021bine prin str\u0103danie.<\/span>
\nR\u0103zboiul poate fi un conflict militar sau de alt\u0103 natur\u0103, scurt sau de durat\u0103, \u00eentre doi oameni, dou\u0103 familii, dou\u0103 sau mai multe grupuri, partide, categorii sociale sau state, conflicte care urm\u0103resc realizarea unor interese de natur\u0103 diferit\u0103.<\/span>
\nC\u00e2nd starea omului este cea de r\u0103zboi \u2013 conflict declarat al omului contra altui om (a dou\u0103 familii, grup\u0103ri, partide) \u2013 fiecare parte este condus\u0103 de ra\u021biunea sa proprie \u0219i nu exist\u0103 nimic de care s\u0103 nu se foloseasc\u0103, din ce le este de ajutor pentru conservarea pozi\u021biei lor, a vie\u021bii lor contra inamicului ivit; urmeaz\u0103 c\u0103 \u00eentr-o asemenea stare fiecare om are drept la orice spunere \u0219i va spune dup\u0103 \u00eenzestrarea sa intelectual\u0103 sau \u00een lipsa ei. At\u00e2ta vreme c\u00e2t acest drept natural al fiec\u0103rui om fa\u021b\u0103 de orice lucru ar dura, n-ar mai exista pentru nimeni nici o siguran\u021b\u0103, oric\u00e2t de de\u0219tept \u0219i puternic ar fi, dec\u00e2t sco\u021b\u00e2nd pe om din starea \u00een care Natura \u00eel pune s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, adic\u0103 \u00een ordine, \u0219i se creeaz\u0103 haosul.<\/span>
\nEste deci o regul\u0103 general\u0103 a ra\u021biunii c\u0103 orice om trebuie s\u0103 caute pacea at\u00e2ta timp c\u00e2t are speran\u021ba de a o ob\u021bine. \u0218i aceast\u0103 speran\u021b\u0103 este bijuteria min\u021bii. \u201ePacea e capodopera ra\u021biunii\u201d,<\/em> spunea Joseph Muller (1890-1967), genetician american, educator \u0219i laureat al Premiului Nobel, cel mai bine cunoscut pentru munca sa cu privire la efectele fiziologice \u0219i genetice ale radia\u021biilor (mutagenez\u0103), precum \u0219i pentru convingerile sale politice sincere, cel care a avertizat asupra pericolelor pe termen lung ale emana\u021biilor radioactive ale r\u0103zboiului nuclear \u0219i a testelor nucleare. Dar, exist\u0103 cazuri \u00een care Pacea nu poate fi ob\u021binut\u0103 \u0219i pentru ca haosul distrug\u0103tor s\u0103 nu planeze, omul va fi nevoit s\u0103 caute s\u0103 foloseasc\u0103 toate avantajele r\u0103zboiului.<\/span>
\nDeci, important este s\u0103 c\u0103ut\u0103m pacea \u0219i apoi s\u0103 c\u0103ut\u0103m mijloacele prin care ne putem ap\u0103ra pe noi \u00een\u0219ine. Pentru aceste realiz\u0103ri trebuie s\u0103 d\u0103m dovad\u0103 de ra\u021biune, t\u0103rie \u0219i intransigen\u021b\u0103.<\/span>
\nFilozoful englez Thomas Hobbes (1588-1679), considerat a fi unul dintre fondatorii filozofiei politice moderne, a scris printre alte subiecte \u0219i despre filozofie politic\u0103, oferind o defini\u021bie a naturii umane ca o form\u0103 de cooperare auto-interesat\u0103. A fost unul dintre cei mai mari sistematicieni ai ra\u021bionalismului \u0219i un bun cunosc\u0103tor al filozofiei lui Descartes. El spunea: \u201edin legea fundamental\u0103 a naturii prin care oamenii sunt obliga\u021bi de a c\u0103uta pacea, se scoate legea: \u201ec\u00e2nd un om dore\u0219te \u00een acela\u0219i timp cu al\u021bii acela\u0219i lucru \u2013 Pacea \u2013 \u0219i g\u00e2nde\u0219te c\u0103 \u00eei este necesar\u0103 pentru ap\u0103rarea proprie, trebuie s\u0103-\u0219i fixeze acest drept fa\u021b\u0103 de toate lucrurile \u0219i s\u0103 fie mul\u021bumit cu tot at\u00e2ta libertate fa\u021b\u0103 de al\u021bi oameni c\u00e2t \u0219i el va permite s\u0103 aib\u0103 fa\u021b\u0103 de el. At\u00e2ta vreme c\u00e2t fiecare om are dreptul de a face ceea ce \u00eei place, \u00een tot acest timp, to\u021bi oamenii sunt \u00een stare de r\u0103zboi. Iar dac\u0103 al\u021bi oameni nu vor s\u0103 renun\u021be la dreptul lor, tot a\u0219a ca \u0219i el, atunci nu e nici un motiv pentru nimeni ca s\u0103 se lipseasc\u0103 pe el \u00eensu\u0219i de aceasta… Aceasta este legea Evangheliei: \u201eCeea ce dore\u0219ti ca al\u021bii s\u0103-\u021bi fac\u0103, f\u0103-le \u0219i tu lor. Este legea tuturor oamenilor: \u201eQuod tibi fieri non vis alteri ne feceris\u201d.
\n<\/em>\u00a0 \u00a0De multe ori pentru a dob\u00e2ndi pacea este necesar a trece printr-un r\u0103zboi \u0219i aceasta \u00een cazul c\u00e2nd puterea de \u00een\u021belegere lipse\u0219te la adversar, c\u00e2nd ambi\u021bia, orgoliul este nem\u0103rginit \u0219i ai \u00eencercat toate metodele de a-l face s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 binele, s\u0103 renun\u021be la \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea unor ac\u021biuni care duc la \u00eenr\u0103ut\u0103\u021birea situa\u021biei, a vie\u021bii oamenilor. Poate nu au puterea g\u00e2ndului, poate nu au experien\u021ba vie\u021bii dar ar trebui s\u0103 \u021bin\u0103 cont de cuvintele scriitorului Hemingway: \u201e\u00cenainte s\u0103 vorbe\u0219ti, ascult\u0103. \u00cenainte s\u0103 reac\u021bionezi, g\u00e2nde\u0219te. \u00cenainte s\u0103 cheltuie\u0219ti, c\u00e2\u0219tig\u0103. \u00cenainte s\u0103 critici, a\u0219teapt\u0103. \u00cenainte s\u0103 te rogi, iart\u0103. \u00cenainte s\u0103 te opre\u0219ti, \u00eencearc\u0103.\u201d
\n<\/em>\u00a0 Benjamin Franklin (1706-1790), cunoscut\u0103 personalitate din Statele Unite, om de \u0219tiin\u021b\u0103, filozof, om politic, spunea: \u201eNu a fost niciodat\u0103 un r\u0103zboi bun sau o pace rea.\u201d Dar mai vorbea \u0219i despre \u201eu\u0219ile \u00een\u021belepciunii\u201d <\/em>care nu se \u00eenchid niciodat\u0103, cu alte cuvinte e necesar s\u0103 apel\u0103m \u00eentotdeauna la ra\u021biune, la moralitate, pentru a ajunge la hot\u0103r\u00e2ri avantajoase societ\u0103\u021bii. S\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 pacea final\u0103 este rezultatul cel mai bun, cel mai lini\u0219titor. Altfel \u00een spre ce ne \u00eendrept\u0103m? Ne arunc\u0103m cu to\u021bii \u00eentr-un h\u0103u? Nu este mai bine a \u00een\u021belege unele situa\u021bii grele \u0219i a acorda ajutor celor care vor s\u0103 pun\u0103 um\u0103rul la greu? Nu trebuie s\u0103 avem \u00een vedere binele \u021b\u0103rii?<\/span>
\nIar societatea s\u0103 o definim a\u0219a cum o concepea un filozof italian \u2013 un sistem de sfere concentrice, \u00een care sfera cea mai apropiat\u0103 de centru, cu raza cea mai scurt\u0103, este familia, de la care se trece la grupare, Na\u021biune, la Omenire, la Univers sau la orice alte determin\u0103ri speciale de societate pe care le putem imagina, sfere care comunic\u0103 \u00eentre ele, transmi\u021b\u00e2nd lumina \u2013 recte moralitatea, de la centru spre celelalte sfere.<\/span>
\nAst\u0103zi c\u00e2nd totul este goana dup\u0103 bani \u0219i putere prin orice mijloace, unde rela\u021biile umane sunt pervertite, valorile r\u0103sturnate, e cu adev\u0103rat greu a vorbi de moralitate, de \u00een\u021belepciune, de adev\u0103r, dar nu imposibil a nutri toate aceste calit\u0103\u021bi \u0219i sentimente, \u0219i a \u00eencerca a le pune la locul binemeritat \u00een societate.<\/span>
\nFostul guvern, reprezentan\u021bi ai partidului social democrat au dovedit unde au putut duce \u021bara aleg\u00e2nd c\u0103ile obscure, degradante, pentru satisfacerea intereselor lor, totul f\u0103cut cu abuz de putere: \u201eFiindc\u0103 putem, facem orice vrem!\u201d au zis, \u0219i pentru c\u0103 au putut, \u021bara pe loc au \u021binut, pe cei f\u0103r\u0103 merite \u00eembog\u0103\u021bindu-i \u0219i pe cei merituo\u0219i s\u0103r\u0103cindu-i!<\/span>
\nM\u0103car acum, toate partidele (c\u0103 multe mai sunt, Doamne!) s\u0103 lase la o parte orgoliile \u0219i s\u0103 dea dovad\u0103 de capacitate superioar\u0103 de \u00een\u021belegere \u0219i de judecare a situa\u021biei, \u00een interesul \u021b\u0103rii, al stabilitatii.<\/span><\/p>\n\n\n

\n \n
\n \n
\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n \n
\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n<\/div>\n \n\n
\n Rate this post<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eNu este suficient s\u0103 vorbe\u0219ti despre pace. Trebuie s\u0103 crezi \u00een ea. \u0218i nu este suficient s\u0103 crezi \u00een ea, trebuie s\u0103 munce\u0219ti pentru ea.\u201d\u00a0 \u2013 Eleanor Roosevelt \u00a0\u00a0 Pacea se define\u0219te, at\u00e2t \u00een plan colectiv, c\u00e2t \u0219i \u00een plan individual, prin starea de lini\u0219te, o stare lipsit\u0103 de conflicte \u00eentre oameni, at\u00e2t \u00een familie, …<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[31],"class_list":{"0":"post-5817","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","6":"category-eseuri","7":"tag-etica"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5817","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5817"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5817\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5817"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5817"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5817"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}