![\"\"](\"http:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-content\/uploads\/220px-\u00c9mile_Boutroux_1909.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em><\/p>\n <\/p>\n \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u201eOmul de \u0219tiin\u021b\u0103 este un filozof s\u0103rac.\u201d<\/em> \u2013 Einstein\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em><\/p>\n \u00a0 Idealismul\u00a0este o orientare fundamental\u0103 \u00een filozofie care se opune materialismului prin solu\u021bia pe care o d\u0103 raportul \u00eentre spirit \u0219i materie sub aspectul primordialit\u0103\u021bii. Ideali\u0219tii consider\u0103 astfel ca fiind primordial spiritul, materia fiind factorul secund dependent de spirit. De fapt \u201e\u00eentreg universul este un cuptor \u00een care materia devine energie, adic\u0103 se \u00eendreapt\u0103 spre o lume spiritualizat\u0103. Transformarea materiei \u00een lumin\u0103 este proorocia fundamental\u0103 a viitorului, iar Biblia o spune clar \u00een Facere \u0219i \u00een Apocalips\u0103\u201d <\/em>\u2013 ne aduce la cuno\u0219tin\u021b\u0103 Pr. I. V. Istrati, \u00een lucrarea sa \u201eParticula lui Dumnezeu \u0219i teoria unificat\u0103 a universului\u201d.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Pentru ideali\u0219ti tot ce exist\u0103 se datore\u0219te spiritului. Lumea noastr\u0103 este o lume a oamenilor ideali\u0219ti \u0219i a altora \u2013 pragmatici. \u00centrebarea ar fi: Care duce la succes, idealismul sau pragmatismul? Cred c\u0103 echilibrul este necesar, alc\u0103tuit din cele dou\u0103 categorii. Ideali\u0219tii au nevoie de oamenii pragmatici care s\u0103-i trezeasc\u0103 din visele lor \u00eendelungate sau nejustificate, dup\u0103 cum \u0219i pragmaticii au nevoie de ideali\u0219ti pentru a le \u00eenfrumuse\u021ba via\u021ba, \u0219i a-i feri de ignorarea moralei. Sau, putem spune c\u0103 ideal ar fi ca fiecare dintre noi s\u0103 aib\u0103 echilibrul s\u0103u interior, \u00eentre ra\u021bionalitate \u0219i idea\u021bie.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Visele \u00eembl\u00e2nzesc realitatea, chiar dac\u0103 uneori nu o pot schimba. \u201e\u00cembl\u00e2nze\u0219te-m\u0103!\u201d,<\/em> \u00eel ruga vulpea pe copil, \u00een frumoasa poveste a lui Antoine de Saint Exup\u00e9ry \u2013 \u201eMicul Prin\u021b\u201d.<\/p>\n \u00a0\u00a0 A visa cu ochii deschi\u0219i \u0219i a munci enorm pentru acel vis, a te instrui continuu, a-\u021bi folosi energia pentru materializarea visului, este un proces ideal. A\u0219a au fost denumi\u021bi acei vis\u0103tori, sufleti\u0219ti \u2013 ideali\u0219ti!<\/p>\n \u00a0\u00a0 Prin integrarea social\u0103 a indivizilor \u00eentr-o colectivitate, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca de multe ori s\u0103 fie respinse elitele idealiste \u0219i s\u0103 fie \u00eencurajat\u0103 mediocritatea. Marxismul dorea chiar egalarea oamenilor, eliminarea elitelor. Omul nou dorit de comuni\u0219ti era omul f\u0103r\u0103 idealuri proprii, doar cu cele colective, de turm\u0103… Cu regret constat c\u0103 un v\u00e2nt al \u00eencercatului comunism mai adie peste multe p\u0103r\u021bi ale p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n \u00a0\u00a0 \u00cen dic\u021bionarul de teologic ortodox\u0103, sufletul este substan\u021ba care face omul fiin\u021b\u0103 liber\u0103, personal\u0103 \u0219i nemuritoare. \u201e\u0218i la ce i-ar folosi unui om s\u0103 c\u00e2\u0219tige \u00eentreaga lume, dac\u0103 \u0219i-ar pierde sufletul?\u201d <\/em>(Matei 16, 26). \u00cen afar\u0103 de faptul c\u0103 se refer\u0103 la avu\u021biile materiale ale omului comparativ cu cele suflete\u0219ti, \u00eentreb: nu poate fi interpretat\u0103 ca o compara\u021bie \u00eentre ra\u021biune \u0219i sentiment, \u00eentre cuceririle \u0219tiin\u021bei \u0219i neglijarea problemelor suflete\u0219ti?<\/p>\n \u00a0\u00a0 \u00c9mile Boutroux a fost un eminent filozof francez al \u0219tiin\u021bei \u0219i religiei \u0219i un istoric al filozofiei, reprezentantul filosofiei antira\u021bionaliste franceze dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale. A fost un ferm oponent al materialismului \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, un filozof idealist care a reconciliat \u0219tiin\u021ba \u0219i religia prin limitarea gamei aplic\u0103rii legilor fizice \u0219i chimice. A ap\u0103rat ideea compatibilit\u0103\u021bii Religiei cu \u0219tiin\u021ba, \u00een vremea c\u00e2nd interesul pentru \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i puterea \u0219tiin\u021bei cre\u0219teau sim\u021bitor. Filozofia lui Boutroux este \u00eenainte de toate, o critic\u0103 a \u0219tiin\u021bei. A admis aplicabilitatea legilor materialiste la lumea macroscopic\u0103, dar nu \u0219i la lumea micro-fizic\u0103 care poate include un real t\u0103r\u00e2m al determinismului dincolo de cele mai bune experimente \u0219i observa\u021bii \u00een \u0219tiin\u021b\u0103. S-a constatat c\u0103 opera sa este umbrit\u0103 de cea a lui Henri Bergson, despre care voi scrie alt\u0103dat\u0103.<\/p>\n \u00a0\u00a0 \u00c9mile Boutroux s-a n\u0103scut la 1845, l\u00e2ng\u0103 Paris, dintr-o familie de mici func\u021bionari. Forma\u021biunea sa intelectual\u0103 a fost cea pe care o aveau marii universitari francezi. Logicianul, filozoful francez idealist Jules Lachelier i-a fost profesor \u0219i, de fapt cel care a influen\u021bat \u00eentreaga filozofie francez\u0103 din acea perioad\u0103. Boutroux \u0219i-a completat studiile \u00een Germania, lu\u00e2nd contact semnificativ cu filozofia clasic\u0103 german\u0103. A adoptat o metod\u0103 istoric\u0103 proprie, a\u0219a cum apare ea \u00een studiile frumoase de mai t\u00e2rziu asupra lui Kant, Leibniz, Jakob B\u020dhme, Descartes. A f\u0103cut traduceri utile pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul filozofiei din Fran\u021ba, \u0219i s-a ocupat intens de filozofia Grecilor. \u00cen Fran\u021ba, dup\u0103 r\u0103zboiul de la 1870, a fost profesor de liceu \u0219i apoi, universitar la Caen \u0219i Montpellier. \u00centre timp \u0219i-a trecut doctoratul cu teza sa celebr\u0103 \u201eDe la contingence des lois de la nature\u201d. <\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0 <\/em>A fost chemat conferen\u021biar la \u0218coala normal\u0103 superioar\u0103 din Paris, apoi profesor la Sorbona. Academia Francez\u0103 l-a ales printre membrii s\u0103i. A fost ales \u0219i membru al mai multor universit\u0103\u021bi \u0219i academii str\u0103ine, astfel devenind una din figurile superioare ale \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u021b\u0103rii sale \u0219i r\u0103m\u00e2n\u00e2nd una din marile figuri ale filozofiei de la \u00eenceputul secolului XX. Dar, figura sa cea mai frumoas\u0103 a fost cea moral\u0103, care s-a impus at\u00e2t \u00een congresele interna\u021bionale de filozofie, c\u00e2t \u0219i \u00een problemele legate de destinul politic \u0219i intelectual al Fran\u021bei, \u00een timpul ultimului r\u0103zboi mondial. A murit, dup\u0103 victoria Fran\u021bei, \u00een 1921.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Cu Jules Lachelier \u0219i cu \u00c9mile Boutroux filozofia francez\u0103 s-a eliberat de pozitivism.<\/p>\n \u00a0\u00a0 \u0218i fiindc\u0103 am amintit de J. B\u020dhme (1575-1624), filozof panteist german de profesiune cizmar, s\u0103 amintim c\u0103 acesta identifica pe Dumnezeu cu natura, Petre \u021au\u021bea spun\u00e2nd c\u0103 \u201esub un \u00eenveli\u0219 mistic, fantastic, filozofia sa\u00a0 cuprinde intui\u021bia contradic\u021biei ca izvor al dezvolt\u0103rii\u201d.<\/em> \u00centr-un Dic\u021bionar, germanul H. Schmidt explic\u0103 \u201efilozofia cizmarului \u0219i filozofului din Goerlitz\u201d<\/em>: \u201eDintr-o prim\u0103 origine \u2013 eterna Unitate, lini\u0219te f\u0103r\u0103 existen\u021b\u0103, lini\u0219te continu\u0103 \u0219i nimic nu este; se na\u0219te dintr-o voin\u021b\u0103 la ceva divinitate, apoi \u00een Dumnezeu e ve\u0219nica Natur\u0103, dup\u0103 aceea lumea din Dumnezeu, dup\u0103 aceasta ca ultim\u0103 crea\u021bie, lumea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. \u00cen toate exist\u0103 \u00een mod egal \u0219i binele \u0219i r\u0103ul. F\u0103r\u0103 venin \u0219i r\u0103utate n-at fi nici o via\u021b\u0103 \u0219i nici o mobilitate. F\u0103r\u0103 contralovitur\u0103 nu e mi\u0219care. Toate lucrurile sunt un da \u0219i un nu. Nu-ul este opus lui da sau adev\u0103rului, \u0219i astfel adev\u0103rul este un contrar\u201d. <\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0 <\/em>Interesant, zic, dar important este dimensiunea acestui \u201enu<\/em>\u201d, fiindc\u0103 l\u0103sat \u00een voie, poate fi distrug\u0103torul lui \u201eda<\/em>\u201d \u2013 al binelui. De altfel, Petre \u021au\u021bea afirm\u0103 c\u0103 interpretarea sintagmei cre\u0219tine da<\/em> \u0219i nu<\/em> este alta, \u201eSpiritul dialectic, critic sau conven\u021bional situeaz\u0103 c\u0103ut\u0103torul care, c\u00e2nd nu r\u0103t\u0103ce\u0219te, se mi\u0219c\u0103 comod \u0219i util \u00eens\u0103 neveridic\u201d<\/em>. Cu alte cuvinte, \u201ealternativa nu func\u021bioneaz\u0103 \u00een cre\u0219tinism, fiind str\u0103in\u0103 spiritului s\u0103u\u201d.<\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0 \u00c9mile Boutroux, \u00een lucrarea sa \u201eDe la contingence des lois de la nature\u201d<\/em> (1824) \u2013 la origine tez\u0103 de doctorat \u00een filosofie \u2013 critic\u0103 \u0219tiin\u021ba \u00eentr-un fel dialectic, filozofic. Ca urmare a criticii, \u0219tiin\u021ba trebuie s\u0103-\u0219i piard\u0103 preten\u021bia de a domina o \u00een\u021belegere filozofic\u0103 a lucrurilor \u0219i ea trebuie s\u0103 lase loc filozofiei metafizice, pentru ideea de libertate \u0219i de crea\u021bie \u00een structura \u00eens\u0103\u0219i a lumii, pentru moral\u0103, pentru religie. Examineaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i ideea de existen\u021b\u0103, aceasta nefiind absolut necesar\u0103. Pentru ca posibilul s\u0103 devin\u0103 ceva, s\u0103 capete o existen\u021b\u0103, el are nevoie de o determinare. Experien\u021ba \u00ee\u021bi arat\u0103 numai c\u0103 ceva exist\u0103, dar nu \u0219i c\u0103 trebuie s\u0103 existe. Existen\u021ba apare c\u00e2nd contingen\u021ba (rela\u021bia \u00eentre fenomene, evenimente) este urm\u0103rit\u0103 \u00een zone tot mai concrete, \u00een zonele existen\u021bei pe care o constat\u0103m \u00een experien\u021b\u0103, fiindc\u0103 exist\u0103 ceva: lumea materiei, a vie\u021bii, a con\u0219tiin\u021bei. Leg\u0103turile necesare sunt exprimate de legea cauzalit\u0103\u021bii; orice efect are o cauz\u0103 care \u00eel determin\u0103 \u00een mod necesar. Experien\u021ba ne arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 exist\u0103 leg\u0103turi de fapt, necesare, regulate \u00eentre fenomene \u0219i c\u0103, fenomenele depind unele de altele. \u00cenl\u0103n\u021buirea cauzal\u0103 a tuturor fenomenelor lumii are la baz\u0103 ideea leg\u0103turii necesare \u00eentre ele. \u00cen \u0219tiin\u021b\u0103, arat\u0103 Boutroux, cauzele \u0219i efectele se disting greu, de aceea exist\u0103 aproxim\u0103rile. Afirm\u0103 chiar c\u0103 \u201elegile \u0219tiin\u021bei sunt inven\u021bii ale spiritului nostru; m\u0103sur\u0103torile \u0219tiin\u021bei nu sunt niciodat\u0103 exacte\u201d.<\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0 Abordeaz\u0103 problema contingen\u021bei \u00een antitez\u0103 cu necesitatea \u0219i face o critic\u0103 str\u00e2ns\u0103 a ideii de necesitate. Esen\u021bial\u0103 este contingen\u021ba, existen\u021ba nu este necesitate, iar libertatea nu este negarea necesit\u0103\u021bii. \u00cen filosofia francez\u0103 a contingen\u021bei, de la Boutroux la Bergson, contingen\u021ba este identificat\u0103 cu noutatea.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Lumea este permanent\u0103, dar este \u0219i varietate, crea\u021bie nou\u0103. Ce valoare are atunci \u0219tiin\u021ba? Nu este adev\u0103r \u00een afirma\u021bia c\u0103 legile comand\u0103 fenomenele, ele doar presupun fenomenele. Legile \u0219tiin\u021bifice arat\u0103 raporturi generale, dar ele las\u0103 nedeterminate lucrurile asupra c\u0103rora se aplic\u0103: \u201e\u00cen fond, legile \u0219tiin\u021bei sunt numai inven\u021bii ale spiritului nostru. Exist\u0103 necesitate, dar \u0219i o libertate \u00een structura \u00eens\u0103\u0219i a lumii\u201d.<\/em> Ideea \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103 a lui Boutroux este c\u0103 lucrurile nu sunt stabile \u00een constitu\u021bia lor. \u00cen fiecare zon\u0103 a experien\u021bei ele pot varia. \u0218i aceast\u0103 varia\u021bie permite grefarea pe un ordin inferior de fenomene a unui ordin relativ superior. \u00censeamn\u0103 aceasta c\u0103 nu exist\u0103 o ordine fix\u0103 a lumii? Aceast\u0103 ordine exist\u0103, dar ea nu este ordinea unui mecanism \u2013 a\u0219a cum \u00eel vede \u0219tiin\u021ba, ci este, poate, o ordine mai ad\u00e2nc\u0103, a crea\u021biei \u00eens\u0103\u0219i din natur\u0103, a tendin\u021bei ei c\u0103tre crea\u021bii superioare, o atrac\u021bie c\u0103tre superior, o finalitate a lumii.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Lumea \u00een sine este mai ad\u00e2nc\u0103 \u00een ordinea ei final\u0103 care implic\u0103 \u0219i libertatea \u0219i crea\u021bia \u00een lucruri. Boutroux vorbe\u0219te de o ra\u021biune mai ad\u00e2nc\u0103 dec\u00e2t ra\u021biunea \u0219tiin\u021bific\u0103. \u00cen moral\u0103, \u00een religie el g\u0103se\u0219te o ra\u021bionalitate proprie, care completeaz\u0103 pe cea a \u0219tiin\u021bei.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Boutroux distinge mai multe lumi \u00een univers, consider\u0103 lumea ca ni\u0219te etaje suprapuse unele altora. Sunt deasupra lumii necesit\u0103\u021bi pure, a cantit\u0103\u021bii f\u0103r\u0103 calitate, care este identic\u0103 neantului, lumea cauzelor, lumea no\u021biunilor, lumea matematic\u0103, lumea fizic\u0103, lumea vie\u021bii \u0219i lumea g\u00e2ndirii. Aceast\u0103 ordine pleac\u0103 de la abstract p\u00e2n\u0103 la regiunile tot mai bogate \u00een con\u021binut concret.<\/p>\n Leg\u0103tura \u00eentre formele superioare \u0219i cele inferioare nu prezint\u0103 o necesitate. Ele au un grad de independen\u021b\u0103 unele fa\u021b\u0103 de altele, dar pot interveni una \u00een dezvoltarea alteia.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Formula veche a chimistului Lavoisier \u201eNimic nu se pierde, nimic nu se creeaz\u0103\u201d<\/em> nu mai are o valoare absolut\u0103. Sunt dou\u0103 derog\u0103ri de la aceast\u0103 formul\u0103: existen\u021ba unei ierarhii de lumi ireductibile unele la altele f\u0103r\u0103 a fi co-eterne \u0219i posibilitatea unei perfec\u021bion\u0103ri sau a unei decaden\u021be. Este adev\u0103rat c\u0103 \u00een lumile inferioare legea \u021bine un mare loc, ea substituindu-se aproape existen\u021bei; \u00een lumile superioare, din contr\u0103, fiin\u021ba face aproape ca legea s\u0103 fie uitat\u0103.<\/p>\n \u00a0\u201eNu este admirabil c\u0103 fiin\u021bele \u00ee\u0219i dau ajutor reciproc, fiin\u021bele inferioare neexist\u00e2nd numai pentru ele \u00eensele, dar pentru a produce condi\u021biunile de existen\u021b\u0103 \u0219i perfec\u021bionare ale fiin\u021belor superioare? Acestea, la r\u00e2ndul lor, ridic\u00e2nd existen\u021bele inferioare la un nivel pe care nu l-ar fi putut ajunge prin ele \u00eensele: Nu este conform unei ordini ca fiecare fiin\u021b\u0103 s\u0103 aib\u0103 un scop de realizat \u0219i ca s\u0103 fie o armonie \u00eentre scopurile diferite ale diferitelor existen\u021be?\u201d<\/em> se \u00eentreab\u0103 \u00c9mile Boutroux.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Da, zic, at\u00e2ta timp c\u00e2t existen\u021bele con\u0219tientizeaz\u0103 scopul comun, \u00een realizarea binelui acestei lumi, at\u00e2ta timp c\u00e2t ele nu antagonizeaz\u0103.<\/p>\n \n\n\n