![\"\"](\"http:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-content\/uploads\/Rusine-300x225.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
\u201eA nu fi cuprins de ru\u0219ine atunci c\u00e2nd ai gre\u0219it e cea mai mare depravare.\u201d\u00a0<\/em>\u00a0\u2013 Aristotel<\/p>\n \u00a0\u00a0 Dic\u021bionarele definesc ru\u0219inea ca sentiment penibil de sfial\u0103, de jen\u0103 provocat de un insucces sau de o gre\u0219eal\u0103, antonimul fiindu-i cinstea. Deci, at\u00e2ta timp c\u00e2t va exista ru\u0219inea, va exista \u0219i cinstea.
\nO persoan\u0103 poate s\u0103 se simt\u0103 ru\u0219inat\u0103 numai dac\u0103 are sentimentul ru\u0219inii, pe care unii \u0219tiu s\u0103-l ascund\u0103, al\u021bii \u2013nu. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i victorienii (epoca istoriei engleze corespunz\u0103toare domniei reginei Victoria) erau fascina\u021bi de reac\u021bia de \u00eenro\u0219ire a fe\u021bei. Ea dovedea c\u0103 sentimentele autentice nu pot fi mascate \u0219i c\u0103 emo\u021biile pot triumfa asupra ra\u021biunii. \u201eCel care nu ro\u0219e\u0219te de c\u0103in\u021b\u0103 nu va fugi de fapte care dau mustr\u0103ri de cuget\u201d<\/em>, spunea poetul si dramaturgul german Friedrich von Schiller.
\nRu\u0219inea\u00a0este una din cele mai puternice emo\u021bii umane. R\u0103d\u0103cina cuv\u00e2ntului “ru\u0219ine” provine de la\u00a0 un cuv\u00e2nt mai vechi ce \u00eenseamn\u0103 \u201ea acoperi\u201d \u00een sensul de a ascunde \u0219i acoperi lucrurile de care ne este ru\u0219ine. Se distinge de alte emo\u021bii prin dimensiunea sa social\u0103, secret\u0103, corporal\u0103 \u0219i spiritual\u0103. Uneori e definit\u0103 ca o versiunea social\u0103 a \u00eenvinuirii care joac\u0103 un rol important \u00een fobia social\u0103. Este adesea rezultatul unei umilin\u021be, \u00eenjosiri, nerealiz\u0103ri sau a unei imagini corporale nedorite, dar \u0219i o consecin\u021b\u0103 a unei emotivit\u0103\u021bi crescute \u00een cazul persoanelor timide, ru\u0219inea neav\u00e2nd, \u00een acest caz, o justificare real\u0103.
\nConstantin Noica scrie \u00een \u201ePagini despre sufletul rom\u00e2nesc\u201d: \u201eSentimentul de ru\u0219ine, cum spune Xenopol, acest sim\u021b\u0103m\u00e2nt \u00eencearc\u0103 uneori pe cel al adev\u0103ratei con\u0219tiin\u021be de st\u0103p\u00e2n\u201d.<\/em> Rom\u00e2n cu con\u0219tiin\u021ba de st\u0103p\u00e2n era \u0219i n\u0103zuin\u021ba istoricului, revolu\u021bionarului Nicolae B\u0103lcescu (1819-1852). Xenopol \u2013 filozof, istoric, scriitor rom\u00e2n \u2013 mai vorbea despre marii \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori ai Ardealului \u2013 Samuil Micu, Petre Maior \u0219i Gheorghe \u0218incai care insistau asupra \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii pedagogice bazat\u0103 pe moralizare \u0219i sim\u021b\u0103m\u00e2ntul ru\u0219inii, dojenind poporul rom\u00e2n pentru \u201ec\u0103derea lui at\u00e2t de joas\u0103, c\u00e2nd el se cobora dintr-o a\u0219a de m\u00e2ndr\u0103 ob\u00e2r\u0219ie\u201d.
\n<\/em>\u00a0\u00a0 Noica aminte\u0219te caracterizarea \u021b\u0103rii de c\u0103tre un alt cronicar: \u201e\u021aara mi\u0219c\u0103toare \u0219i nea\u0219ezat\u0103\u201d \u2013 <\/em>\u00eensemn\u00e2nd \u00eenc\u0103lcarea \u021b\u0103rii de c\u0103tre str\u0103ini. <\/em>\u0218i pentru a rezista la at\u00e2tea \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale grani\u021belor \u201erom\u00e2nul a trebuit s\u0103 se \u00eencle\u0219teze \u0219i s\u0103-\u0219i p\u0103streze firea. \u021aara era mi\u0219c\u0103toare \u0219i nea\u0219ezat\u0103 pe dinafar\u0103, trebuia s\u0103 fie a\u0219ezat\u0103 \u0219i statornic\u0103 \u00een\u0103untru\u201d. <\/em>Oare, m\u0103 \u00eentreb,\u00a0 nu ne trezesc din somn aceste cuvinte?
\nDin Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 afl\u0103m c\u0103 p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea \u00een p\u0103cat, Adam \u0219i Eva erau goi \u0219i nu se ru\u0219inau (Geneza 2, 25). Dup\u0103 gustarea din pomul oprit, “li s-au deschis ochii”<\/em> (ochii sim\u021birii p\u0103catului) \u0219i a ap\u0103rut ru\u0219inea care-i descoperea omului c\u0103 ceea ce a\u00a0f\u0103cut se opunea vie\u021buirii curate \u00een care se aflase p\u00e2n\u0103 atunci. Ru\u0219inea \u00een fa\u021ba goliciunii care-i \u00eenso\u021bea c\u0103derea, l-a determinat pe om s\u0103 se \u00eembrace, s\u0103-\u0219i ascund\u0103 trupul de cel de l\u00e2ng\u0103 el. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea \u00een p\u0103cat, omul tr\u0103ia curat, dup\u0103 desp\u0103r\u021birea de Dumnezeu a ajuns s\u0103 se apropie de tot ce-l \u00eenconjoar\u0103 \u00eentr-un mod p\u0103tima\u0219. A\u0219adar, sentimentul ru\u0219inii apare o dat\u0103 cu devierea de la firescul a\u0219ezat de Dumnezeu \u00een crea\u021bie. Modul de a rezolva problema ru\u0219inii nu este legat\u0103 de uitare, ci de \u00eenfruntarea acesteia, c\u0103ut\u00e2nd vindecarea.
\nSunt momente sau perioade \u00een via\u021b\u0103, \u00een care c\u0103dem at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t ne este ru\u0219ine s\u0103 m\u0103rturisim c\u0103derea. Sau poate nu suntem con\u0219tien\u021bi de ea? Faptul c\u0103 pentru mul\u021bi ru\u0219inea a disp\u0103rut, este dovada faptului c\u0103 iubesc p\u0103catul, c\u0103 p\u0103catul \u00eei st\u0103p\u00e2ne\u0219te, de vreme ce ei consider\u0103, de exemplu, c\u0103 nu e ru\u0219inos s\u0103 te prostituezi \u00eentr-o form\u0103 sau alta.
\nScriitorul rus Feodor Dostoievski spunea c\u0103 \u201eExist\u0103 o limit\u0103 a ru\u0219inii pe care omul o resimte \u00een fa\u021ba nimicniciei \u0219i neputin\u021bei sale, dar o dat\u0103 dep\u0103\u0219it\u0103 aceast\u0103 limit\u0103, el g\u0103se\u0219te o pl\u0103cere imensa \u00een chiar sentimentul ru\u0219inii.\u201d<\/em> Adic\u0103 se ded\u0103 ru\u0219inii, \u00een care este absolvit de jen\u0103, se simte confortabil \u0219i continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een p\u0103cat. Gust\u0103 totala libertate.
\nDe fapt, omul dob\u00e2nde\u0219te calitatea de om de la oamenii din jurul s\u0103u. Problema libert\u0103\u021bii se pune \u00een domeniul posibilului, fiindc\u0103 omul alege un drum c\u00e2nd \u00eentreprinde o ac\u021biune. Dar libertatea \u00ee\u0219i are limitele ei, \u0219i pentru a nu dep\u0103\u0219i \u2013 incon\u0219tient sau con\u0219tient \u2013 starea normal\u0103, intervine reac\u021bia de con\u0219tientizare a normalului, apare posibilitatea de \u00eempotrivire, pentru men\u021binerea demnit\u0103\u021bii de om. \u0218i dac\u0103 nu ai ales aceasta, este pentru c\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00eentr-o societate anormal\u0103, \u00eentre oameni anormali, care nu respect\u0103 regulile morale, scara valorilor fiind bulversat\u0103 \u00een societate. Ai ales mocirla, por\u021bi greutatea noroiului din suflet, dar m\u0103car ai bunul sim\u021b, m\u0103car \u00een ultimul moment, de a nu-l face public, pentru a nu leza bunul sim\u021b al oamenilor? Du-te la preot, spovede\u0219te-te cu credin\u021b\u0103 \u00een suflet, m\u0103rturise\u0219te-\u021bi taina, p\u0103catul, cere iertare \u0219i elibereaz\u0103-te, nu te r\u0103zbuna pe propria-\u021bi persoan\u0103 \u0219i nici pe cei care te-au umilit cer\u00e2ndu-\u021bi s\u0103 ac\u021bionezi contrar drept\u0103\u021bii. Fiindc\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ai avut curaj dac\u0103 \u021bi-ai deschis inima. Da, este curajos de a dep\u0103\u0219i ru\u0219inea, de a te deschide \u0219i a tr\u0103i cu inima deschis\u0103, dar important \u00een fa\u021ba cui faci aceast\u0103 deschidere pentru a nu leza bunul sim\u021b al celor mul\u021bi \u0219i s\u0103 nu o faci cu un interes ascuns spre a acoperi p\u0103catele altora, sau a te r\u0103zbuna pentru decizia ta nedreapt\u0103. Ai vrut s\u0103-\u021bi aperi rangul\/func\u021bia, sau un bun\/averea folosind viciul? Alt\u0103 dovad\u0103 de ru\u0219ine, fiindc\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, este ru\u0219inos s\u0103 fii bogat sau ridicat \u00eentr-o func\u021bie \u00een \u021bara care are at\u00e2\u021bia oameni s\u0103r\u0103ci\u021bi din cauza unor persoane incorecte \u0219i tu s\u0103 dai dovad\u0103 de ipocrizie. \u201e\u00centre p\u0103c\u0103to\u0219i, \u0219iretenia e genialitate \u0219i neru\u0219inarea vitejie\u201d<\/em>, spunea Nicolae Iorga.
\nNu putem fi perfec\u021bi, dar s\u0103 ne str\u0103duim s\u0103 devenim c\u00e2t mai umani \u0219i c\u00e2t mai aproape de adev\u0103r \u0219i dreptate. \u201eIdeea perfectului nu e idee, ci dorin\u021b\u0103. Este \u00eent\u00e2mpinarea Celuilalt, \u00eenceputul con\u0219tiin\u021bei morale care pune \u00een cauz\u0103 libertatea mea. Acest fel de a te m\u0103sura cu perfec\u021biunea infinitului nu este a\u0219adar o considera\u021bie teoretic\u0103. Ea se \u00eempline\u0219te \u00een ru\u0219inea \u00een care libertatea, \u00een acela\u0219i timp \u00een care se descoper\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba ru\u0219inii, se \u0219i ascunde \u00een ru\u0219ine\u201d, <\/em>spunea filozoful francez-evreu Emmanuel Levinas (1906-1995).
\n\u00cenainte de comunism se ocupa, \u00een mare m\u0103sur\u0103, Biserica de educa\u021bie. Am crescut cu o team\u0103 \u00eendrept\u0103\u021bit\u0103, cum c\u0103 Dumnezeu ne vede \u0219i nu trebuie s\u0103 facem lucruri ur\u00e2te. A\u0219a ne \u00eenv\u0103\u021ba Biserica.
\nA\u0219a ne \u00eenv\u0103\u021bam copiii, ca soarele s\u0103 nu apun\u0103 peste m\u00e2nia dintre fra\u021bi, ca noaptea s\u0103 nu-i duc\u0103 la deplin\u0103 \u00eenvr\u0103jbire, \u0219i \u00een ziua judec\u0103\u021bii s\u0103 fie ap\u0103sa\u021bi de o vin\u0103 mare. De atunci a trecut t\u0103v\u0103lugul comunismului, mai apoi post comunismul cu post comuni\u0219tii s\u0103i, c\u00e2nd mul\u021bi tineri, tr\u0103ind \u00eentr-o societate care c\u0103lca \u00een picioare legile morale existente, au \u00een\u021beles gre\u0219it libertatea, au asimilat lucruri condamnabile, au dat la o parte sentimentul ru\u0219inii. R\u0103ul \u0219i murd\u0103ria se prinde repede, atunci c\u00e2nd nu trec prin filtrul inimii \u0219i cel al ra\u021biunii.
\n“P\u0103ze\u0219te-te chiar c\u00e2nd e\u0219ti singur s\u0103 roste\u0219ti sau s\u0103 faci lucruri josnice! \u00cenva\u021b\u0103-te s\u0103 te ru\u0219inezi mai ales de tine dec\u00e2t de altul!”,<\/em> spunea filozoful grec Democrit (460-360 \u00ee.Hr.). C\u00e2\u021bi dintre noi respect\u0103 acest deziderat?
\nSentimentul de vinov\u0103\u021bie \u00eenso\u021be\u0219te ru\u0219inea. El este diferit la oameni, dup\u0103 structura sufleteasc\u0103, dup\u0103 cinstea \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 existent\u0103, dup\u0103\u00a0 gradul gre\u0219elii f\u0103cute, dar ne aten\u021bioneaz\u0103, sun\u0103 ca un clopo\u021bel cu sunet strident, c\u0103 am gre\u0219it \u00een ceea ce am f\u0103cut. Ru\u0219inea ne face s\u0103 sim\u021bim c\u0103 \u00een noi \u00een\u0219ine ceva este gre\u0219it. Ru\u0219inea spune: \u201eSunt r\u0103u\u201d. Vinov\u0103\u021bia spune: \u201eAm f\u0103cut ceva r\u0103u\u201d. Ru\u0219inea e concentrare pe sine, vinov\u0103\u021bia pe comportament. Vinov\u0103\u021bia se asociaz\u0103 cu responsabilitatea \u0219i cu asumarea propriei vie\u021bi, dar \u0219i a vie\u021bii celorlal\u021bi. Ea \u00eei poate apropia pe unii oameni, ei se atrag, se constituie \u00een g\u0103\u0219ti, clanuri, partide; vinov\u0103\u021bia poate fi asumat\u0103 de c\u0103tre o parte a oamenilor, \u0219i respins\u0103 de oamenii r\u0103ni\u021bi, umili\u021bi, provoc\u00e2ndu-i la lupt\u0103 pentru dreptate.
\nC\u00e2nd civiliza\u021biile s-au format, fiecare s-a \u00eentemeiat pe unul dintre conceptele de fric\u0103, vinov\u0103\u021bie sau ru\u0219ine, \u201epietre de temelie\u201d<\/em> ale culturii respective. Se spune c\u0103 multe na\u021biuni vestice (America de Nord, Europa de Nord, Australia \u0219i Noua Zeeland\u0103) au un tip de cultur\u0103 care con\u021bine mai ales caracteristici culturale bazate pe vinov\u0103\u021bie. Cele mai multe dintre popoarele din Orientul Mijlociu \u0219i Asia sunt, \u00een general, \u00eentemeiate pe ru\u0219ine, \u00een timp ce majoritatea culturilor \u0219i religiilor primitive sunt structurate \u00een jurul principiilor bazate pe fric\u0103. Rom\u00e2nii \u00eentruc\u00e2t iubesc \u0219i pre\u021buiesc dreptatea, au cultivat constant sentimentul ru\u0219inii. P\u0103rintele Nicolae Steinhardt spunea c\u0103 este \u201eO teribil\u0103 ru\u0219ine, asem\u0103n\u0103toare cu a fi f\u0103cut un lucru necuviincios \u00een fa\u021ba unei persoane delicate, a fi tr\u00e2ntit o vorb\u0103 ur\u00e2t\u0103 \u00een fa\u021ba unei femei b\u0103tr\u00e2ne, a fi \u00een\u0219elat un om care se \u00eencrede \u00een tine. Dup\u0103 ce l-ai cunoscut pe Hristos \u00ee\u021bi vine greu s\u0103 p\u0103c\u0103tuie\u0219ti, \u021bi-e teribil de ru\u0219ine.\u201d <\/em>M\u0103 \u00eentreb din nou: C\u00e2\u021bi dintre cei care ne fac dreptate au cunoscut sau recunoscut \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile lui Hristos?
\n\u00cen Catedrala Mitropolitan\u0103 din Cluj, Preasfin\u021bitul P\u0103rinte Damaschin Dorneanul a vorbit despre m\u0103rturisirea credin\u021bei, \u00eendemn\u00e2ndu-i pe cre\u0219tini\u00a0\u201es\u0103 nu le fie ru\u0219ine de credin\u021ba lor, de Hristos \u0219i de Biseric\u0103, oric\u00e2t ar fi ea de \u00eenjosit\u0103 ast\u0103zi. <\/em>Credin\u021ba se m\u0103rturise\u0219te prin tot ceea ce facem, prin comportamentul \u0219i g\u00e2ndirea noastr\u0103. Oamenii trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 din comportamentul nostru ai cui suntem, cui slujim, cine este st\u0103p\u00e2nul nostru. A fi cre\u0219tin \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fim a lui Hristos, EL este al nostru \u0219i noi suntem ai Lui. De mult ar trebui s\u0103 ne punem aceast\u0103 \u00eentrebare: cum vrea El s\u0103 m\u0103 comport \u00een diferite situa\u021bii?<\/em> S\u0103 nu ne fie nicic\u00e2nd ru\u0219ine c\u0103 suntem rom\u00e2ni sau cre\u0219tini\u201d.
\n<\/em>\u00a0\u00a0 \u00cens\u0103, sunt oameni care trec peste ru\u0219ine, educa\u021bie, cultur\u0103, mil\u0103, bun sim\u021b, \u00een\u021belegere, \u0219i nu-\u0219i doresc \u00een\u0103l\u021barea propriului spirit: \u201eOricine se \u00eenal\u021b\u0103 pe sine se va smeri, iar cel ce se smere\u0219te pe sine se va \u00een\u0103l\u021ba\u201d.
\n<\/em>\u00a0\u00a0 Se impune de la sine nevoia unui ascendent moral a fiec\u0103ruia dintre noi, dar \u00een primul r\u00e2nd a celor care ne reprezint\u0103 \u00een politica \u021b\u0103rii. \u201ePSD a trecut deja la genera\u021bia a doua. Sunt urma\u0219ii celor care chemau minerii. Dac\u0103 \u0219i a doua genera\u021bie c\u00e2\u0219tig\u0103, va fi imposibil s\u0103 mai discut\u0103m despre o Rom\u00e2nie sincronizat\u0103 \u0219i autonom\u0103\u201d,<\/em> scria, bine inspirat, un jurnalist. Gre\u0219elile judiciare trebuie recunoscute, legile trebuie \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite. Dar, omul necinstit, pentru a sc\u0103pa de ru\u0219inea actului s\u0103u, va \u00eencerca s\u0103 se justifice, omul corect ar fi \u00eencercat s\u0103 \u00eendrepte gre\u0219eala.
\nAvem nevoie de o reform\u0103 spiritual\u0103. Viitorul unui popor depinde de stilul de via\u021ba ales, corect sau incorect, demn sau lipsit de demnitate, harnic sau lene\u0219, curajos sau la\u0219, \u00eemp\u0103ciuitor sau r\u0103zbun\u0103tor. Ne pierdem timpul cu probleme meschine, \u00een loc s\u0103 ne concentr\u0103m asupra nevoilor \u021b\u0103rii, asupra muncii. \u201eCeea ce diferen\u021biaz\u0103 pe s\u0103lbatici de civiliza\u021bi este faptul c\u0103 pe c\u00e2nd s\u0103lbaticii nu reu\u0219esc s\u0103 canalizeze \u00eensu\u0219irile lor \u00eentr-o disciplin\u0103 de munc\u0103, oamenii civiliza\u021bi ajung cu acelea\u0219i \u00eensu\u0219iri s\u0103 domine mediul cosmic \u0219i s\u0103-\u0219i dea o ordine social\u0103 pe baza c\u0103reia via\u021ba lor este asigurat\u0103.\u201d <\/em>Acest adev\u0103r a fost rostit de c\u0103tre filozoful grec Heraclit cu mai bine de 2000 de ani \u00een urm\u0103: \u201ePopoarele se ap\u0103r\u0103 prin legi mai bine dec\u00e2t prin ziduri\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n