![\"citat_socrate\"](\"http:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-content\/uploads\/Citat_Socrate.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
\u201eInvidia este un vultur ce sf\u00e2\u0219ie f\u0103r\u0103 \u00eencetare pe cel care \u00eel ad\u0103poste\u0219te la s\u00e2nul lui.\u201c<\/em> \u00a0\u00a0 Invidia sau pizma este p\u0103catul \u2013 de c\u00e2nd e lumea \u0219i p\u0103m\u00e2ntul \u2013 care a luat na\u0219tere \u00een inima omului \u0219i care pricinuie\u0219te p\u0103rere de r\u0103u pentru binele aproapelui \u0219i bucurie pentru nenorocirea \u0219i suferin\u021ba lui; este un vierme care roade inima f\u0103r\u0103 \u00eencetare. Aristotel spunea c\u0103 invidia este un fel de \u00eentristare pentru fericirea de care ni se pare c\u0103 se bucur\u0103 egalii no\u0219tri.<\/span>
\n\u2013 Adolphe de Chesnel<\/p>\n
\n Prin invidie se p\u0103c\u0103tuie\u0219te fa\u021b\u0103 de Dumnezeu \u0219i fa\u021b\u0103 de aproapele nostru. De aceea, Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 ne atrage aten\u021bia, semnal\u00e2nd: \u201eUnde este pizm\u0103 \u0219i zavistie, acolo este neor\u00e2nduial\u0103 \u0219i orice lucru r\u0103u\u201d<\/em> (Iacov 3, 16).<\/span>
\n Sfin\u021bii Bisericii au spus simplu \u0219i clar despre invidie, c\u0103 este \u201etriste\u021bea pentru succesul aproapelui\u201d,<\/em> nici o alt\u0103 patim\u0103 nu este \u201eat\u00e2t de distrug\u0103toare pentru sufletele oamenilor\u201d.<\/em> Se na\u0219te din r\u0103d\u0103cina tuturor patimilor, din trufie sau \u00eenfumurare, \u0219i care la r\u00e2ndul ei se manifest\u0103 prin pref\u0103c\u0103torie \u0219i minciun\u0103. Astfel, \u00een\u021belegem c\u0103 mama invidiei este trufia, vanitatea. Ea poate fi mascat\u0103 temporar printr-o smerenie actoriceasc\u0103, pentru a nu fi descoperit\u0103, sau poate fi etalat\u0103 f\u0103r\u0103 nici o ru\u0219ine.<\/span>
\n Invidiosul este atent la toate, este s\u00e2rguincios \u00een ideea g\u0103sirii motivelor s\u0103 condamne pe cel vizat. Observ\u0103 pe cel\u0103lalt cum vorbe\u0219te, ce vorbe\u0219te, cum se comport\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i preg\u0103te\u0219te s\u0103biile pentru duel. \u00cencepe s\u0103 fac\u0103 observa\u021bii \u00een fa\u021ba unor oameni mai numero\u0219i, \u00een apari\u021bii televizate, \u00een adun\u0103ri, cu scopul ascuns de def\u0103imare, de cobor\u00e2re, de umilire, \u00een general de a se situa pe locul, rangul celui pe care \u00eel invidiaz\u0103. Este preg\u0103tit s\u0103-i fac\u0103 observa\u021bii \u0219i mai ales \u00een fa\u021ba celorlal\u021bi, ne\u021bin\u00e2nd seama de respectul pe care-l datoreaz\u0103 persoanei \u00een func\u021bie, face tot posibilul s\u0103-l coboare \u0219i s\u0103 se \u00eenal\u021be pe el \u00eensu\u0219i. C\u00e2nd cel invidiat este apreciat, atunci cel care invidiaz\u0103 este gata s\u0103 exprime contrariul, deschide o lupt\u0103, tulbur\u0103 lini\u0219tea pe care al\u021bii o doresc.<\/span>
\n Consecin\u021bele invidiei sunt de nedorit. Desfigureaz\u0103 sufletul omului, r\u00e2nduiala spiritual\u0103, \u00eembrac\u0103 haina hido\u0219eniei. Vasile cel Mare, arhiepiscop din secolul al IV-lea, n\u0103scut \u00een Pont, unul dintre cei mai importan\u021bi p\u0103rin\u021bi ai Bisericii ortodoxe \u0219i unul dintre cei mai mari teologi cre\u0219tini, spunea c\u0103, a\u0219a cum s\u0103ge\u021bile care pleac\u0103 din arc c\u00e2nd \u00eent\u00e2lnesc un obiect dur se \u00eentorc c\u0103tre arca\u0219, \u00een acela\u0219i fel se \u00eentorc ac\u021biunile invidiei, f\u0103r\u0103 s\u0103 provoace triste\u021be celui invidiat, \u201er\u0103nile acestuia devin ale invidiosului\u201d,<\/em> spunea el.<\/span>
\n \u00a0\u00a0 <\/strong>\u00cen cartea Mitropolitului Hierotheos Vlachos \u2013 <\/strong>teolog grec n\u0103scut \u00een 1945 \u2013 intitulat\u0103 \u201ePsihoterapia Ortodox\u0103\u201d se spune c\u0103 primul lucru care este necesar \u00een lupta contra invidiei este r\u0103bdarea \u0219i \u00eeng\u0103duin\u021ba, fiindc\u0103 cel care \u00een\u021beap\u0103 pe careva, \u00een acela\u0219i timp se distruge, la fel \u0219i patima invidiei distruge mai \u00eent\u00e2i pe cel care o are \u0219i al doilea lucru, recomandat de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura patristic\u0103, este, s\u0103 evit\u0103m convie\u021buirea \u0219i dec\u0103derea prin convie\u021buire cu cei care ne invidiaz\u0103, pentru c\u0103 e posibil s\u0103 devin\u0103 un \u0219i mai mare r\u0103u.\u00a0Este scris: \u201eS\u0103 nu iei masa cu un b\u0103rbat invidios, nici s\u0103 nu r\u00e2vne\u0219ti la m\u00e2nc\u0103rurile lui; c\u0103ci \u00een ce chip ar fi s\u0103 \u00eenghit\u0103 cineva un fir, tot astfel m\u0103n\u00e2nc\u0103 el \u0219i bea. \u0218i nici s\u0103-l prime\u0219ti la tine pe el \u0219i s\u0103 m\u0103n\u00e2nci \u00eembuc\u0103tura cu el: c\u0103ci o va voma \u0219i va p\u00e2ng\u0103ri cuvintele tale cele bune\u201d<\/em> (Pilde 23, 6-8).<\/span>
\n Din invidie se nasc: ura, clevetirea, vicle\u0219ugul, \u00een\u0219el\u0103ciunea, uciderea, precum \u0219i sl\u0103birea puterilor suflete\u0219ti \u0219i trupe\u0219ti ale celui plin de invidie. De asemenea invidia duce \u0219i la dep\u0103rtarea de Dumnezeu, c\u0103ci \u00een\u0103bu\u0219\u0103 dragostea curat\u0103 fa\u021b\u0103 de El \u0219i fa\u021b\u0103 de aproapele. \u201eZavistia (invidia) face pe oameni mai r\u0103i dec\u00e2t orice \u0219arpe veninos\u201d<\/em>, se mai scrie.<\/span>
\n \u00centre morala cre\u0219tin\u0103 \u0219i etica filozofic\u0103 exist\u0103 oarecare afinit\u0103\u021bi, de pild\u0103 \u00een privin\u021ba virtu\u021bii \u0219i ambele consider\u0103 c\u0103 nimic nu-i dezbin\u0103 mai mult pe oameni dec\u00e2t invidia, care e o boal\u0103 ne\u00eenchipuit de grea \u0219i mult mai primejdioas\u0103 dec\u00e2t iubirea de argin\u021bi, dar nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu o \u0219i include, ea \u2013 invidia \u2013 fiind r\u0103d\u0103cina tuturor relelor. Iubitorul de argin\u021bi este mul\u021bumit atunci c\u00e2nd dob\u00e2nde\u0219te ceva, pe c\u00e2nd cel care invidiaz\u0103 nu se mul\u021bume\u0219te dec\u00e2t atunci c\u00e2nd semenul s\u0103u nu dob\u00e2nde\u0219te nimic. \u00cel vrea distrus. Fericirea sa este nefericirea celuilalt.<\/span>
\n At\u00e2t morala cre\u0219tin\u0103, c\u00e2t \u0219i etica filosofic\u0103 (sub aspect teoretic) g\u0103sesc un punct comun \u0219i \u00een cultivarea valorilor morale, valori care se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd ca valori ale persoanei. Lucrurile, de exemplu, nu sunt purt\u0103toare de valori, deoarece nu sunt responsabile. Toate valorile morale se \u00eentemeiaz\u0103 pe valoarea fundamental\u0103 a binelui, ca forme particulare ale lui. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 binele ar reprezenta suma lor, ci el reprezint\u0103 un plus fa\u021b\u0103 de valorile pe care le fundamenteaz\u0103. El le str\u0103bate pe toate, iar morala cre\u0219tin\u0103 c\u00e2t \u0219i etica filosofic\u0103 pretind s\u0103v\u00e2r\u0219irea binelui \u0219i evitarea r\u0103ului.<\/span>
\n Filozoful, matematicianul britanic Bertrand Russel (1872-1970), v\u0103zut ca unul dintre cei mai importan\u021bi logicieni ai secolului XX, comenta, \u00eentreb\u00e2ndu-se totodat\u0103: \u201eInvidia este baza democra\u021biei\u2026 Mi\u0219carea democratic\u0103 \u00een statele grece\u0219ti se poate reduce cu siguran\u021b\u0103 la aceast\u0103 pasiune \u0219i acela\u0219i lucru se poate spune despre democra\u021bia modern\u0103. M\u0103sura, modera\u021bia este proast\u0103 \u00een via\u021b\u0103; s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00een exces \u00eenseamn\u0103 nebunie. \u00cen\u021belepciunea greac\u0103 se baza pe m\u0103sur\u0103; mediocrii sunt oameni cu m\u0103sur\u0103, \u0219i atunci?\u2026\u201d <\/em>Nu degeaba s-a spus c\u0103 \u00eent\u00e2i morala trebuie s\u0103dit\u0103 \u0219i numai apoi democra\u021bia f\u0103urit\u0103! Morala este temelia pe care se poate \u00eencepe a construi ceva durabil. \u0218i la s\u0103direa moralei \u00eencepi prin a st\u00e2rpi necinstea, adic\u0103 corup\u021bia \u2013 cea mai mare abatere de la moralitate.<\/span>
\n S-a instalat o ne\u00eencredere \u00een democra\u021bie, \u0219i s-a dezvoltat populismul, opusul democra\u021biei, un curent politic, ce folose\u0219te un tip de discursuri \u0219i de curente politice care critic\u0103 elitele \u0219i pledeaz\u0103 pentru \u00eentoarcerea la popor, de unde-i vine \u0219i numele. Pentru c\u0103 nu dispune de prea multe argumente reale, populismul mizeaz\u0103 pe for\u021ba de atrac\u021bie a personalit\u0103\u021bii unui individ pe care \u00eel folose\u0219te, cu alte cuvinte este reprezentat de o figur\u0103 carismatic\u0103 care emite judec\u0103\u021bi hazardate, \u0219i care este sus\u021binut de un partid ata\u0219at ideologic. Populismul a ap\u0103rut, sau mai corect s-a dezvoltat \u00een democra\u021biile moderne. Se manifest\u0103 ca un blocaj la nivelul g\u00e2ndirii omului politic \u00een tentativa sa de a mima rezolvarea problemelor, de aceea, populismul ia foarte adesea forme de expresie negative, pe care le cunoa\u0219tem: \u201e<\/em>Nu<\/em> ne vindem \u021bara\u201d<\/em> \u0219i altele cu \u201enu\u201d \u00een fa\u021b\u0103. Scopul populismului este manipularea (influen\u021barea opiniei publice).<\/span>
\n Exist\u0103 \u0219i discursul anti-populist care poate demasca stupizenia populismului folosindu-se o form\u0103 destul de brutal\u0103 de a spune adev\u0103rul, pentru a ob\u021bine acordul spontan al publicului. Populismul, trebuie s\u0103 re\u021binem c\u0103 este un pericol aciuat \u00een democra\u021biile moderne. Se camufleaz\u0103 \u00een \u201ebinele public\u201d, apeleaz\u0103 la valori fundamentale f\u0103c\u00e2ndu-i pe oameni s\u0103 cread\u0103 c\u0103 le serve\u0219te.\u00a0S-a constatat c\u0103 \u201epentru populi\u0219ti, formule precum \u201epl\u0103te\u0219te statul\u201d, \u201es\u0103-i ajut\u0103m pe cei \u00een nevoie\u201d, \u201es\u0103 fim solidari\u201d sunt golite de con\u021binut, dar au efectul magic al ob\u021binerii sprijinului majoritar.<\/em> Te opui? \u00censeamn\u0103 c\u0103 nu vrei s\u0103-i aju\u021bi, c\u0103 nu e\u0219ti solidar, c\u0103 e\u0219ti lipsit de compasiune, c\u0103 ai interese ascunse. Dup\u0103 ce \u00ee\u0219i justific\u0103 moral discursul sau ac\u021biunea, populistul are nevoie de o acoperire practic\u0103 a generozit\u0103\u021bii sale: e \u201estatul\u201d atotputernic, \u201ebugetul\u201d \u2013 un fel de corn al abunden\u021bei sau e bancherul f\u0103r\u0103 scrupule, boga\u021bii care au prea mult \u0219i nu vor s\u0103 \u00eempart\u0103 cu ceilal\u021bi. Dac\u0103 e nevoie \u00ee\u021bi aduce \u0219i argumente juridice sau precedente\u2026\u201d.
\n<\/em>\u00a0\u00a0\u00a0 Efectele populismului sunt: i s-a dat unuia, vin pe r\u00e2nd to\u021bi \u0219i cer, populistul \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 nu are de unde lua \u0219i da, \u00eencepe s\u0103-\u0219i retrag\u0103 promisiunile; oamenii devin iresponsabili; oamenii a\u0219teapt\u0103 chilipiruri \u0219i se asociaz\u0103 cu ace\u0219ti oameni, devin o turm\u0103, le este team\u0103 s\u0103 nu fie pr\u0103da\u021bi de stat \u0219i devin ei pr\u0103d\u0103tori; apar escrocii, starea de dezam\u0103gire a oamenilor, de lips\u0103 de speran\u021b\u0103, ne\u00eencredere, haos. \u0218i ceea ce prognosticheaz\u0103 unii anali\u0219ti \u0219i este cel mai r\u0103u: \u201ene\u00eencrederea \u00een democra\u021bie, \u00een economia de pia\u021b\u0103, \u00een libertate, \u0219i care poate duce la nevoia de autoritarism\u201d.
\n<\/em>\u00a0\u00a0 \u00a0S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 at\u00e2t comunismul c\u00e2t \u0219i fascismul au utilizat populismul. Oare este un r\u0103spuns ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een tranzi\u021biile care se fac? La ideea de globalizare? Se caut\u0103 o cale spre viitor \u0219i deocamdat\u0103 nu este g\u0103sit\u0103?<\/span>
\n Am vorbit c\u00e2ndva mai pe larg despre Mentalitate<\/em>, ca fiind felul particular de a g\u00e2ndi al unei persoane sau al unei colectivit\u0103\u021bi, factor important care poate influen\u021ba semnificativ modul de reac\u021bie, \u00eentr-un context bine definit: perioad\u0103 istoric\u0103, delimitare geografic\u0103, c\u0103 odat\u0103 ce a fost dob\u00e2ndit\u0103, mentalitatea se modific\u0103 mai greu, ea fiind \u201easemenea unei pietre asupra c\u0103reia trebuie ac\u021bionat cu for\u021b\u0103 pentru a o putea mi\u0219ca din loc\u201d.<\/em> \u0218i c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 cineva s\u0103 o mi\u0219te, de ce nu-l ajut\u0103m cu pu\u021binele noastre for\u021be? De ce, spunem: \u201eNu!\u201d \u0219i ad\u0103ug\u0103m populismul corup\u021biei?<\/span>
\n De-a lungul istoriei s-a constatat c\u0103 dezvoltarea omului \u0219i a civiliza\u021biei a fost str\u00e2ns legat\u0103 de educa\u021bie, mentalitate \u0219i cultur\u0103, v\u0103zute at\u00e2t la nivel individual, c\u00e2t \u0219i la nivel colectiv. Fiecare popor, dar \u0219i fiecare individ \u00ee\u0219i are propria mentalitate \u0219i cultur\u0103, care-l contureaz\u0103 ca o entitate distinct\u0103 \u0219i care intr\u0103 \u00een sfera armoniei cu ceilal\u021bi. Con\u0219tientizezi ca exi\u0219ti, c\u0103 faci parte din aceast\u0103 via\u021b\u0103; lucrurile, \u00eent\u00e2mpl\u0103rile, tr\u0103irile au fost martorii timpului prin care ai trecut, martorii bucuriilor, martorii nefericirii tale\u2026 \u0218i c\u00e2nd acestea dispar, r\u0103m\u00e2i pe moment dezorientat, f\u0103r\u0103 un punct de reper. Apoi \u00eencerci s\u0103 te adaptezi noului, dac\u0103 acesta este con\u0219tientizat de tine, \u0219i \u00eencepi schimbarea mentalit\u0103\u021bii, printr-o nou\u0103 experien\u021b\u0103, prin informare, educa\u021bie, cultur\u0103. \u0218i este important\u0103 fiindc\u0103 ea determin\u0103 atitudinea<\/em> omului.<\/em> Oamenii se mi\u0219c\u0103 \u0219i este important cum se mi\u0219c\u0103, \u00eencotro se mi\u0219c\u0103. <\/em>Am dorit libertate \u0219i am ob\u021binut-o, dar nu am \u0219tiut cum s-o folosim. A fi liber nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 nu-\u021bi pese de reguli \u0219i s\u0103-\u021bi iei singur permisiunea de a le \u00eenc\u0103lca.<\/span>
\n M-am tot g\u00e2ndit \u00een c\u00e2te p\u0103r\u021bi este divizat\u0103 \u021bara mea \u0219i mi-am amintit c\u0103 am citit opiniile cuiva, cum c\u0103 oamenii din \u021bara noastr\u0103 sunt \u2013 nu de dou\u0103 categorii cum \u00eencercam eu s\u0103-i \u00eempart \u2013, ci de trei categorii: cei pu\u021bini, r\u0103ma\u0219i din categoriile care au suferit \u00een comunism \u0219i care sunt singurii oameni interesa\u021bi sincer de viitorul \u021b\u0103rii \u0219i al omenirii; cei mul\u021bi \u00een sufletele c\u0103rora a intrat virusul comunismului care a contaminat \u0219i copiii lor, oameni invidio\u0219i pe care-i intereseaz\u0103 numai ce pot reu\u0219i indiferent pe ce cale murdar\u0103 s-ar ob\u021bine reu\u0219ita; indiferen\u021bii, cei \u00een afara vreunei filozofii, pe care-i preocup\u0103 doar supravie\u021buirea \u0219i care \u00ee\u0219i spun \u00een fiecare zi: \u201e\u2026fie ce-o fi!\u201d<\/em> \u0218i i-am dat dreptate!<\/span>
\n Mentalitatea comunist\u0103, lupta aceea de clas\u0103 care \u00eentruchipa ura, invidia\u00a0nu numai c\u0103 se schimb\u0103 foarte greu, \u00een special la oamenii care au tr\u0103it \u00een acea perioad\u0103, \u00een care mul\u021bi au fost \u00eenfrico\u0219a\u021bi de teroare, c\u00e2nd nu li se permitea s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een alt mod de cum erau \u00eendruma\u021bi \u00een formarea \u201eomului nou\u201d dup\u0103 ce li se sp\u0103lau creierii, \u0219i ce este mai dureros \u2013 c\u0103 s-a uitat tot r\u0103ul prin care s-a trecut. Unii \u021bin de haina \u00een care \u0219i-au \u00eenve\u0219m\u00e2ntat con\u0219tiin\u021ba, al\u021bii \u00eencearc\u0103 s\u0103 se dezbrace de acea hain\u0103, dar nu reu\u0219esc, c\u00e2te o m\u00e2n\u0103 iese greu din haina mulat\u0103 pe trup\u2026 Schimbarea mentalit\u0103\u021bii pentru unii necesit\u0103 timp mai mult, \u00een\u021belegerea pentru unii este mai grea sau lipse\u0219te interesul, dar \u0219i bun\u0103voin\u021ba \u0219i efortul din partea celor care \u0219i-au dat seama de vicisitudinile vie\u021bii tr\u0103ite sub ideologia comunist\u0103. Ce este \u0219i mai grav, este c\u0103 mul\u021bi intelectuali ridica\u021bi \u00een conducerea institutelor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior propag\u0103 \u00een r\u00e2ndul tinerilor de pe acest glob, ideile comuniste \u0219i tinerii naivi se \u00eendoctrineaz\u0103 cu aceast\u0103 filozofie a vie\u021bii, necunosc\u00e2nd neajunsurile \u0219i r\u0103ul pe care la produs genera\u021biei din \u021b\u0103rile prinse \u00een cle\u0219tele ei.<\/span>
\n Mai important dec\u00e2t toate, \u00een momentul pe care-l tr\u0103im, ar fi s\u0103 se contureze o perspectiv\u0103 credibil\u0103 de evolu\u021bie a \u021b\u0103rii, lu\u00e2nd \u00een calcul posibilit\u0103\u021bile reale<\/strong>, folosind mijloace cinstite<\/strong>, pentru ca reu\u0219ita s\u0103 fie sigur\u0103. Aceasta, cred, c\u0103 se poate ob\u021bine lucr\u00e2nd cu oameni integri, capabili, cu mentalitatea adecvat\u0103 noilor vremi \u0219i care pun mai presus de interesele personale, binele \u021b\u0103rii.<\/span>
\n S\u0103 lu\u0103m medicamente contra \u201eulcerului sufletelor\u201d<\/em>! \u0218i poate, s\u0103 \u0219i \u00eencepem a face treab\u0103, ci nu \u201ea ne afla \u00een treab\u0103\u201d, tot vorbind \u0219i orgolii etal\u00e2nd!?<\/span>
\n \u00a0\u00a0 \u201eExist\u0103 o mecanic\u0103 a lucrurilor pe care cine o \u00een\u021belege are cel mai mult de c\u00e2\u0219tigat\u201d,<\/em> scrie eseistul timi\u0219orean Marius Torok<\/em>, \u00een \u00eencercarea de a defini mentalitatea.<\/span><\/p>\n\n\n