{"id":3637,"date":"2015-11-14T14:46:22","date_gmt":"2015-11-14T19:46:22","guid":{"rendered":"http:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/?p=3637"},"modified":"2015-11-24T23:57:14","modified_gmt":"2015-11-25T04:57:14","slug":"suferinta-uciderea-tragedii-pamantesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/suferinta-uciderea-tragedii-pamantesti\/","title":{"rendered":"SUFERINTA, UCIDEREA \u2013 TRAGEDII PAMANTESTI"},"content":{"rendered":"

\"90554_1[1]\"<\/p>\n

\u201eFiecare sufer\u0103 c\u00e2t simte \u0219i mai ales c\u00e2t \u00een\u021belege\u201d
\n\u2013 <\/em>N. Iorga<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u021ba este o stare pe care nimeni nu vrea s-o tr\u0103iasc\u0103 pentru c\u0103 este perceput\u0103 ca o nedreptate. Ea nu se \u00eenva\u021b\u0103 din auzite, ea trebuie tr\u0103it\u0103 pentru a ne da seama de puterea cu care ne poate transforma.\u00a0Suferin\u021ba poate fi fizic\u0103 sau psihic\u0103. Cea trupeasc\u0103 produce durerea care de cele mai multe ori trece f\u0103r\u0103 s\u0103 lase urme, sau ne scoate din aceast\u0103 via\u021b\u0103; cea sufleteasc\u0103 ne marcheaz\u0103 cumplit, ea \u00eensum\u00e2ndu-se celorlalte suferin\u021be avute de-a lungul vie\u021bii. Suferin\u021bele suflete\u0219ti, ca ni\u0219te mici fiin\u021be, parc\u0103 se caut\u0103 s\u0103 se adune, s\u0103 stea de vorb\u0103, amintind, compar\u00e2nd, c\u00e2nt\u0103rind, c\u0103ut\u00e2nd un loc unde s\u0103-\u0219i reverse preaplinul spre eliberare. De cele mai multe ori, nu suntem cru\u021ba\u021bi de noi suferin\u021be, paradoxal \u00eens\u0103, fiecare rev\u0103rsare, ie\u0219ire, ne schimb\u0103, ne \u00eent\u0103re\u0219te.<\/span>
\n\u00a0\u00a0 Suferin\u021ba se abate asupra noastr\u0103 deseori. Cu c\u00e2t este mai sensibil omul, cu at\u00e2t este mai sortit suferin\u021bei, cu at\u00e2t mai des va fi atins \u00een via\u021b\u0103 de durere, de \u00eentristare \u0219i am\u0103r\u0103ciune. C\u00e2nd se abate asupra noastr\u0103, ne \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103m, protest\u0103m, consider\u00e2nd c\u0103 suferin\u021ba este nemeritat\u0103 \u0219i nu-i \u00een\u021belegem sensul, fiindc\u0103 uneori chiar este de ne\u00een\u021beles, inuman fiind.\u00a0\u00a0 Suferin\u021bele, fie ele trupe\u0219ti, fie suflete\u0219ti, se instaleaz\u0103 ca o ruptur\u0103, ca un dezacord \u00eentr-o armonie.<\/span>
\n C\u00e2nd un om simte c\u0103 sufer\u0103 trupe\u0219te ori suflete\u0219te, trebuie s\u0103 con\u0219tientizeze c\u0103 nu numai el sufer\u0103 \u0219i c\u0103 orice suferin\u021b\u0103 \u2013 f\u0103r\u0103 excep\u021bie \u2013, are \u00een primul r\u00e2nd o anumit\u0103 cauz\u0103 \u0219i un anumit sens \u0219i c\u0103 nu sufer\u0103 numai el, ci \u0219i mul\u021bi oameni din jurul s\u0103u, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u2013 \u00eentreaga lume. Suferin\u021bele de cele mai multe ori nu pot fi evitate \u0219i trebuie s\u0103 ne \u00eemp\u0103c\u0103m cu ele, s\u0103 le accept\u0103m cu demnitate. Poate chiar s\u0103 fie considerate ca dar primit din partea Divinit\u0103\u021bii, f\u0103r\u0103 de care spiritul nostru, cultura, nu ar fi \u00eembog\u0103\u021bite. Suferin\u021ba d\u0103 omului un scop, ea poate revela o direc\u021bie \u00een via\u021b\u0103 care s\u0103 duc\u0103 nu numai la o posibil\u0103 vindecare, ci \u0219i la iluminare, la atingerea fericirii \u00eentr-un plan ne\u00eentrez\u0103rit p\u00e2n\u0103 atunci. Sigur c\u0103 nu \u00eentotdeauna se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u0219a. Ar fi, \u00eens\u0103, motivul pentru care, odat\u0103 instalat\u0103 suferin\u021ba, omul s\u0103 nu dezn\u0103d\u0103jduiasc\u0103. Orice suferin\u021b\u0103 trebuie spiritualizat\u0103 \u00eentr-un mod.<\/span>
\n\u00a0\u00a0\u00a0 Considerat ca \u00eentemeietor al misticismului german, J. Eckhart (1260-1327) spunea:\u00a0\u201eOric\u00e2t de mare ar fi suferin\u021ba, fii con\u0219tient c\u0103 ea trece mai \u00eent\u00e2i prin Dumnezeu; El este primul \u00een suferin\u021b\u0103. \u0218i prin acest adev\u0103r, \u00een\u021belege c\u0103 o suferin\u021b\u0103 oric\u00e2t de mic\u0103 care \u00eel atinge pe om, ea \u00eel atinge cu mult mai mult pe Dumnezeu. Astfel Dumnezeu \u00eendur\u0103 pentru un bine pe care l-a prev\u0103zut \u0219i dac\u0103 tu e\u0219ti dispus s\u0103 suferi ceea ce sufer\u0103 Dumnezeu \u0219i trece prin El pentru a ajunge la tine, aceast\u0103 suferin\u021b\u0103 devine \u00eentr-adev\u0103r divin\u0103, dispre\u021bul devine onoare, am\u0103r\u0103ciunea devine dulcea\u021b\u0103 \u0219i bezna cea mai ad\u00e2nc\u0103 devine cea mai limpede lumin\u0103. Totul \u00ee\u0219i ia savoarea de la Dumnezeu \u0219i ajunge divin, c\u0103ci tot ceea ce atinge aceast\u0103 fiin\u0163\u0103 se conformeaz\u0103 lui Dumnezeu, pentru c\u0103 ea nu caut\u0103 nimic altceva. Iat\u0103 de ce, \u00een am\u0103r\u0103ciune, acest om \u00eel simte pe Dumnezeu ca pe o suprem\u0103 dulcea\u021b\u0103<\/em>\u201d<\/em>.<\/em> Vorbind \u00een continuare despre suferin\u021b\u0103, aminte\u0219te cuvintele lui Solomon: \u201e\u00cen zilele suferin\u021bei s\u0103 nu ui\u021bi zilele fericite\u201d, <\/em>adic\u0103 atunci c\u00e2nd e\u0219ti \u00een suferin\u021b\u0103 aminte\u0219te-\u021bi binele \u0219i bucuria pe care le mai ai.<\/span>
\n Fericitul Augustin spune: \u201e<\/em>Pentru Dumnezeu, r\u0103bdarea \u00een suferin\u021b\u0103 este mai pre\u021bioas\u0103, mai bun\u0103, mai \u00eenalt\u0103 \u0219i mai nobil\u0103 dec\u00e2t tot ce i se poate lua omului \u00eempotriva voin\u021bei sale. Dac\u0103 Dumnezeu este cu mine \u00een suferin\u021b\u0103, ce a\u0219 mai putea s\u0103 vreau \u00een plus, ce altceva mi-a\u0219 mai putea dori? Eu nu vreau nimic altceva \u0219i nimic mai mult dec\u00e2t pe Dumnezeu<\/em>\u201d.
\n<\/em>\u00a0\u00a0 Rudolf Steiner, filosof, ezoterist, artist, pedagog \u0219i g\u00e2nditor social austriac (1861-1930) despre care psihiatrul englez Anthony Storr (1920-2001) afirma: \u201e\u00cen timp ce maniera lui Einstein de a percepe lumea prin g\u00e2ndire a fost confirmat\u0103 experimental \u0219i matematic, cea a lui Steiner a r\u0103mas intens subiectiv\u0103 \u0219i nu se preteaz\u0103 la confirmare obiectiv\u0103\u201d,<\/em> R. Steiner totu\u0219i spunea\u00a0: \u201eVine o vreme \u00een care \u00een omenire se prefigureaz\u0103 sentimentul c\u0103 ea nu se mai poate \u00een\u021belege pe sine. <\/em>\u00cencepe o c\u0103utare pentru cunoa\u0219terea entit\u0103\u021bii omene\u0219ti. Ea nu poate fi satisf\u0103cut\u0103 prin ceea ce ofer\u0103 prezentul. Se merge istorice\u0219te \u00eenapoi, \u00een vremuri anterioare. \u00cen evolu\u021bia spiritual\u0103 a omenirii apare Umanismul. Se tinde spre Umanism nu pentru c\u0103 l-am avea pe om, ci tocmai pentru c\u0103 l-am pierdut\u201d.
\n<\/em>\u00a0\u00a0 <\/em>Filosoful francez Emmanuel Levinas (1906-1995), g\u00e2nditor original, s-a ocupat \u00een lucr\u0103rile sale de \u201efigura celuilalt \u0219i a alterit\u0103\u021bii\u201d, <\/em>consider\u00e2nd c\u0103 \u201eSacrul nu se manifest\u0103 dec\u00e2t acolo unde omul \u00eel recunoa\u0219te \u0219i \u00eel accept\u0103 pe cel\u0103lalt\u201d.
\n<\/em>\u00a0\u00a0 \u00centr-un articol din \u201eObservatorul cultural\u201d din noiembrie 2015 intitulat \u201eEmmanuel Levinas Etica Prima\u201d se men\u021bioneaz\u0103: \u201eConceptul de baz\u0103 al vocabularului levinasian este acela de responsabilitate. [\u2026] Cel\u0103lalt conteaz\u0103 mai mult dec\u00e2t mine, trece \u00eenaintea mea, eu av\u00e2nd fa\u021b\u0103 de el o responsabilitate \u201enelimitat\u0103\u201d (responsabilit\u0103\u021bile mele sporesc pe m\u0103sur\u0103 ce sunt asumate). Interven\u021bia mea este \u00eens\u0103 o asumare gratuit\u0103, \u00een sensul c\u0103 ea nu se \u00eentemeiaz\u0103 pe \u201egrija reciprocit\u0103\u021bii\u201d. Eu sunt \u201eostaticul\u201d celuilalt, adic\u0103 r\u0103spunz\u0103tor. Nu te po\u021bi sp\u0103la pe m\u00e2ini dac\u0103 cel\u0103lalt sufer\u0103, chiar dac\u0103 el nu sufer\u0103 din cauza ta. Altminteri te afli \u00een fa\u021ba \u00eentreb\u0103rii lui Cain: \u201eSunt eu paznicul fratelui meu?\u201d (Geneza, IV, 9). <\/em>Din acest articol reiese c\u0103 Levinas \u00eenlocuie\u0219te cuv\u00e2ntul dostoievschian \u201evinovat\u201d <\/em>cu \u201eresponsabil\u201d.
\n<\/em>\u00a0\u00a0 \u00cen concluzie, suferin\u021ba ar fi o fisur\u0103 \u00een comuniunea cu ceilal\u021bi, \u0219i care include responsabilitatea.<\/span>
\n Uciderea este un p\u0103cat strig\u0103tor la cer \u0219i care provoac\u0103 o suferin\u021b\u0103 \u00eengrozitoare, at\u00e2t celor care sunt uci\u0219i, c\u00e2t \u0219i a celor afla\u021bi \u0219i lega\u021bi suflete\u0219te de cei uci\u0219i, adic\u0103 a celorlal\u021bi<\/em>. Uciderea \u00eenseamn\u0103 curmarea vie\u021bii cuiva, distrugerea chipului lui Dumnezeu. \u201eS\u0103 nu ucizi\u201d<\/em> spune una dintre poruncile lui Dumnezeu, ci \u201eS\u0103 iube\u0219ti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u021bi\u201d<\/em>, dar \u00een zilele noastre, sintagma lumii antice \u201eOchi pentru ochi, dinte pentru dinte\u201d<\/em> cunoscut\u0103 \u0219i sub denumirea de \u201elegea talionului\u201d, este pus\u0103 din nou \u00een valoare. Uciderea este un act de maxim\u0103 violen\u021b\u0103, posibil prin dob\u00e2ndirea unor st\u0103ri suflete\u0219ti pervertite.<\/span>
\n\u00a0\u00a0 Incidentul din seara altei zile de vineri 13 noiembrie a.c. \u00een capitala Fran\u021bei, s-a dovedit a fi un act terorist, criminal, premeditat \u0219i executat, \u00een urma c\u0103ruia au murit peste o sut\u0103 de oameni \u0219i alte sute au fost r\u0103nite.\u00a0C\u00e2t\u0103 suferin\u021b\u0103 a l\u0103sat \u00een urm\u0103 acest act criminal? Poate fi ea m\u0103surat\u0103, recompensat\u0103? Cum \u0219i c\u00e2nd se va pune cap\u0103t acestor acte criminale, acestor ucideri \u00een mas\u0103? Cum se va elimina violen\u021ba din via\u021ba noastr\u0103 p\u0103m\u00e2ntean\u0103? Cum \u0219i cine va fi \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 stopeze uciderile? Unde ne mai este iubirea de aproapele nostru?<\/span>
\n \u201eDac\u0103 omenirea nu poate pune ordine \u00een idei, cum ar putea spera s\u0103 pun\u0103 ordine \u00een lucruri?\u201d <\/em>se \u00eentreba filosoful, laureatul premiului Nobel,\u00a0italianul Francesco Orestano.<\/span>
\n Din nou lum\u00e2n\u0103ri, lacrimi, triste\u021be \u0219i suferin\u021b\u0103\u2026
\n<\/span><\/p>\n\n\n

\n \n
\n \n
\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n \n
\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n
\n \n\n
<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n<\/div>\n \n\n
\n Rate this post<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eFiecare sufer\u0103 c\u00e2t simte \u0219i mai ales c\u00e2t \u00een\u021belege\u201d \u2013 N. Iorga \u00a0\u00a0 Suferin\u021ba este o stare pe care nimeni nu vrea s-o tr\u0103iasc\u0103 pentru c\u0103 este perceput\u0103 ca o nedreptate. Ea nu se \u00eenva\u021b\u0103 din auzite, ea trebuie tr\u0103it\u0103 pentru a ne da seama de puterea cu care ne poate transforma.\u00a0Suferin\u021ba poate fi fizic\u0103 …<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[134],"class_list":{"0":"post-3637","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","6":"category-articole","7":"tag-evenimente"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3637","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3637"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3637\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3637"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3637"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3637"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}