![\"Baltimore](\"http:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-content\/uploads\/Baltimore-31-300x225.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
\u00a0\u201eVre\u021bi s\u0103 fi\u021bi liberi? Fi\u021bi uni\u021bi pe vecie\u2026uni\u021bi, uni\u021bi, uni\u021bi!\u201d \u00a0 \u00cen luna mai anului 2012, am avut prilejul de a vizita frumosul \u0219i interesantul ora\u0219 Baltimore, unul dintre cele patru aglomer\u0103ri urbane ale megalopolisului american. Am scris despre aceast\u0103 vizit\u0103 \u00eentr-unul din articolele mele. Nu m-am dus s\u0103 fac o investiga\u021bie social\u0103, m-am dus ca un simplu vizitator, s\u0103 m\u0103 bucur de frumuse\u021bile dezv\u0103luite vederii. Mi-am zis atunci: Ce fericit trebuie s\u0103 fie omul care poate locui \u00een acest ora\u0219!<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0 Baltimore, destina\u0163ie turistic\u0103 impresionant\u0103, este un ora\u0219 fondat \u00een anul 1729, numit dup\u0103 Lordul irlandez Baltimore \u2013 titularul fondator al Colony of Maryland; are un climat subtropical umed, iar Inner Harbor (portul interior) a fost c\u00e2ndva al doilea port de intrare pentru imigran\u0163i \u00een Statele Unite \u015fi un important centru de produc\u0163ie. Ast\u0103zi portul vechi a devenit un loc de promenad\u0103, cump\u0103r\u0103turi, divertisment. Este un ora\u0219 independent din statul Maryland al Americii, situat \u00een partea central\u0103 a statului, pe malurile unui r\u00e2u care se vars\u0103 \u00een golful Chesapeake, la o distan\u021b\u0103 de aproximativ 40 de mile (64 km) la nord-est de Washington, D.C. Popula\u0163ia ora\u015fului este destul de numeroas\u0103, ocup\u00e2nd locul 20 din \u0163ar\u0103. Este \u0219i ast\u0103zi unul din principalele porturi ale Statelor Unite, fiind situat mai aproape de marile pie\u021be de m\u0103rfuri din partea central\u0103 a \u021b\u0103rii, dec\u00e2t orice alt port de pe coasta de est.<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0 Zilele trecute am putut vedea un conflict produs \u00een acest ora\u0219, conflict care mi-a umbrit imaginile frumoase pe care le-am avut la vizitarea lui. Sute de protestatari au distrus magazinele \u015fi au incendiat cl\u0103diri din Baltimore si totul s-a produs dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntarea unui t\u00e2n\u0103r de culoare \u00een v\u00e2rst\u0103 de 25 de ani, Freddie Gray, decedat la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 incidentul arest\u0103rii lui, \u00een timp ce fugea de poli\u021bi\u0219ti nevr\u00e2nd s\u0103 se predea, suferind o ran\u0103 la coloana vertebral\u0103. Protestele s-au declan\u0219at \u0219i au degenerat \u00een revolte, \u00een timpul c\u0103rora au fost r\u0103ni\u021bi mai mul\u021bi poli\u021bi\u0219ti. Autorit\u0103\u0163ile se confrunt\u0103 cu cel mai violent protest \u00eempotriva comportamentului poli\u0163iei fa\u0163\u0103 de afroamericani, de la cel din Ferguson, Missouri, desf\u0103\u015furat anul trecut.<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0 S-a decretat stare de urgen\u0163\u0103 \u015fi a fost trimis\u0103 Garda Na\u0163ional\u0103 la locul respectiv. \u015ease poli\u0163i\u015fti au fost suspenda\u0163i \u00een cazul lui Freddie Gray \u015fi Departamentul american de Justi\u0163ie investigheaz\u0103 evenimentul. Mul\u021bi tineri au sim\u021bit setea de r\u0103zbunare, \u0219i-au v\u0103rsat focul, m\u00e2nia, necazul pe cei care vegheau la ordinea ora\u0219ului \u0219i \u00een custodia c\u0103rora fusese t\u00e2n\u0103rul cur\u00e2nd decedat. Sigur c\u0103 exist\u0103 o cauz\u0103 care a provocat atitudinea de furie, cred c\u0103 ea nu trebuie blamat\u0103, ci probabil, va trebui luat\u0103 \u00een seam\u0103, analizat\u0103 \u0219i remediat\u0103, pe c\u00e2t este posibil. Anihilarea r\u0103ului va trebui s\u0103 vin\u0103 din ambele p\u0103r\u021bi, ajung\u00e2ndu-se la cuvintele \u00een\u021belepte ale scriitorului Schiller: \u201eVre\u021bi s\u0103 fi\u021bi liberi? Fi\u021bi uni\u021bi pe vecie\u2026uni\u021bi, uni\u021bi, uni\u021bi!\u201d<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0 \u00cen clipul video, oferit nou\u0103 spectatorilor, un adolescent rebel \u00eencearc\u0103 s\u0103 scape de mama sa, care continu\u0103 s\u0103-l p\u0103lmuiasc\u0103 pentru comportamentul violent. Despre femeie am aflat din pres\u0103 c\u0103 a fost desemnat\u0103 drept \u201eMama Anului\u201d de c\u0103tre utilizatorii re\u0163elelor de socializare, dar \u015fi de un cunoscut jurnalist care a scris pe Twitter: \u201eMama anului \u00een Baltimore. .. mama mea ar fi f\u0103cut acela\u015fi lucru\u201d. Al\u021bii au condamnat gestul mamei, motiv\u00e2nd c\u0103 ar fi trebuit mai mult iubit cel plecat de l\u00e2ng\u0103 ei \u0219i nu au fost de acord cu titlul oferit mamei adolescentului rebel.<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe scurt, femeia \u015fi-a recunoscut fiul ca participant activ la proteste arunc\u00e2nd cu pietre \u00een poli\u021bi\u0219tii care se str\u0103duiau s\u0103 calmeze situa\u021bia din zon\u0103 \u0219i care purta o cagul\u0103 neagr\u0103 pe fa\u0163\u0103, aplic\u00e2ndu-i \u201eo corec\u0163ie fizic\u0103\u201d. Amuza\u021bi unii, sau indigna\u021bi al\u021bii, priveau clipul, modul \u00een care mama aplica lec\u021bia unicului ei fiu, pe care se spune c\u0103 \u00eel cre\u0219tea singur\u0103, deci \u00ee\u0219i asumase integral educa\u021bia.<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0 \u00cemi permit a spune, \u00een acest caz, c\u0103 italianul Giordano Bruno (sec. XVI) avea dreptate c\u00e2nd afirma c\u0103 uneori mai mult se poate \u00eenv\u0103\u021ba de la oamenii simpli, dec\u00e2t de la filosofi, pentru c\u0103 oamenii simpli merg pe c\u0103r\u0103rile naturale ale bunului sim\u021b…<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0 Sigur c\u0103 imediat m-am \u00eentrebat ce sentiment i-a determinat pe ace\u0219ti tineri s\u0103 ac\u021bioneze \u00eentr-un mod \u00een care stricau armonia ce domnea \u00een acel ora\u0219, s\u0103 arunce cu pietre, s\u0103 incendieze ma\u0219ini \u0219i localuri? Mai putem considera, \u00een acest moment libertatea omului ca fiind parte divina din el?<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0 Gestul acestei femei care tremura probabil pentru soarta fiului s\u0103u, ra\u021bionamentul ei, furia care a cuprins-o la descoperirea gestului fiului, ea dorind lini\u0219tea \u0219i nicidecum r\u0103fuiala, mi-a amintit versurile, pe care le-am citat cu alt\u0103 ocazie, ale poetului \u0219i scriitorului rom\u00e2n Vasile Militaru, \u00een cartea sa \u201eVorbe cu t\u00e2lc\u201d: \u201ePe copil s\u0103-l \u021bii \u00een fr\u00e2ne,\/ De vrei om la to\u021bi s\u0103 plac\u0103;\/ Nu-l l\u0103sa orice s\u0103-ng\u00e2ne,\/ Nu-l l\u0103sa orice s\u0103 fac\u0103;\/ Nu-l l\u0103sa dup\u0103 pl\u0103cerea-i unde vrea el s\u0103 se duc\u0103\u2026\/ Din acela\u0219i lemn se scoate \u0219i icoan\u0103 \u0219i surcic\u0103!\u201d Pe de alt\u0103 parte, energia \u0219i ner\u0103bdarea tinerilor care se simt frustra\u021bi, nelua\u021bi \u00een seam\u0103, pedepsi\u021bi uneori cum nu se cuvine, le d\u0103 ghes la asemenea ac\u021biuni. De data aceasta moartea unui t\u00e2n\u0103r \u00een condi\u021bii suspecte a creat o stare de suspiciune \u0219i de revolt.<\/span><\/p>\n \u00a0 Filozoful rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea (sec. XX) ar\u0103t\u00e2nd bipolaritatea libert\u0103\u021bii, spunea: \u201eLibertatea eu o asem\u0103n cu o fr\u00e2nghie ag\u0103\u021bat\u0103 de undeva, de sus. Te po\u021bi urca pe ea la cer, particip\u00e2nd la actul m\u00e2ntuirii tale cre\u0219tine, sau po\u021bi s\u0103 cobori \u00een \u00eentuneric\u201d. Furia turbat\u0103 a distrugerii nu cred c\u0103 poate fi acceptat\u0103 de un om \u201ecu scaun la cap\u201d, cum se spune. Construim \u0219i ordon\u0103m totul \u00een jurul nostru cu mult\u0103 greutate timp \u00eendelungat, ca \u00een c\u00e2teva clipe s\u0103 distrugem ce am construit \u0219i s\u0103 instituim haosul. Lipsa de m\u0103sur\u0103, de control al sim\u021burilor este un mare p\u0103cat s\u0103v\u00e2r\u0219it fa\u021b\u0103 de armonia creat\u0103 \u00een jurul nostru. Dator\u0103m Celui de Sus urcu\u0219ul acestei vie\u021bi, dar \u0219i mare parte nou\u0103, adic\u0103 fiec\u0103ruia dintre noi, \u0219i nu trebuie acceptat cobor\u00e2\u0219ul. Nu ar fi bine s\u0103 pre\u021buim mai mult libertatea spiritului \u0219i s-o dr\u0103muim pe cea a trupului?<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0 Libertatea este important\u0103 pentru via\u021ba noastr\u0103 \u0219i chiar dac\u0103 cele mai mari bunuri ale vie\u021bii sunt considerate a fi s\u0103n\u0103tatea, tinere\u021bea \u0219i libertatea, aceasta din urm\u0103 \u201enu trebuie s\u0103 \u00eensemne libertinaj, libertatea instinctelor oarbe, tr\u0103irea \u00een hazard \u0219i \u00een eventual\u201d, spunea istoricul religiilor – Mircea Eliade. La ce folosesc aceste r\u0103fuieli distrug\u0103toare? Oare dreptatea nu se poate institui \u00een lini\u0219te, f\u0103r\u0103 at\u00e2ta suferin\u021b\u0103? De ce s\u0103 ne r\u0103zbun\u0103m \u00een acest mod haotic, barbar? R\u0103zbunarea ca \u0219i r\u0103utatea, determin\u0103 acte de s\u0103lb\u0103ticie, de cruzime \u0219i care, de cele mai multe, se dovedesc a fi inutile. Unii se r\u0103zbun\u0103 prin ultra pasivitate, dar mocnesc \u00een interiorul lor, al\u021bii prin barbarie refuleaz\u0103 sentimentele \u00een afar\u0103. Oare calea de mijloc, folosirea ra\u021biunii, nu ar putea fi mai de folos? Fiindc\u0103 sunt momente c\u00e2nd doar ra\u021biunea poate elucida un conflict. Nu a\u0219a s-ar putea ajunge la aflarea adev\u0103rului \u0219i la lini\u0219tirea spiritelor?<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0 \u00cen\u021beleptul grec Socrate, acuza libertatea, consider\u00e2nd-o poarta tuturor deregl\u0103rilor individuale \u0219i sociale, calea spre desfr\u00e2u \u0219i descompunere. Aristotel era ap\u0103r\u0103torul libert\u0103\u021bii, consider\u00e2nd-o poarta prin care intr\u0103 bucuria de a tr\u0103i, poarta prin care intr\u0103 viciile fiind pasiunea. Dar suntem at\u00e2t de diferi\u021bi, fermec\u0103tor de diferi\u021bi la trup \u0219i la g\u00e2nd \u0219i acest fapt determin\u0103 alegerea ac\u021biunilor noastre. De cur\u00e2nd, libertatea a fost clasificat\u0103: libertatea de a g\u00e2ndi \u0219i sim\u021bi \u00een conformitate cu propria noastr\u0103 construc\u021bie, libertatea de opinie deschis\u0103, adic\u0103 de a exprima public ceea ce sim\u021bi \u0219i g\u00e2nde\u0219ti (totalitarismul o limiteaz\u0103 strict), libertatea de ac\u021biune (limitat\u0103 \u00een orice sistem socio-uman (totalitarismul limiteaz\u0103 drastic aceast\u0103 libertate). Oamenii, totu\u0219i, g\u00e2ndesc \u0219i asimileaz\u0103 \u00een mod diferit libertatea. Oricum, via\u021ba a dovedit c\u0103 omul are nevoie de libertate, dar trebuie s\u0103 accepte \u0219i non-libertatea \u00een unele cazuri, altfel echilibrul social nu este posibil. Solu\u021bia optim\u0103 este greu de stabilit, dar ea este mereu analizat\u0103 \u0219i determinat\u0103 \u00een func\u021bie de condi\u021biile concrete \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 ac\u021biunea. Brutalitatea nu poate fi \u00eeng\u0103duit\u0103 nici din partea mul\u021bimii \u0219i nici din partea celor care vegheaz\u0103 asupra ordinii. O analiz\u0103 ad\u00e2nc\u0103 a cauzelor care determin\u0103 actele de r\u0103zbunare trebuie f\u0103cut\u0103, \u00een\u021beleg\u00e2ndu-se c\u0103 omul se poate sim\u021bi liber, ne\u00eencorsetat, bun \u0219i ne-\u00eencr\u00e2ncenat, doar atunci c\u00e2nd exist\u0103 \u00een preajma lui un comportament civilizat \u0219i tolerant,\u00a0 o g\u00e2ndire \u0219i o ac\u021biune disciplinat\u0103. Setea de r\u0103zbunare nu poate lini\u0219ti fiin\u021ba! Dreptatea \u00eens\u0103, da! <\/span><\/p>\n\n\n
\n\u2013<\/em> Friedrich Schiller
\n<\/span><\/p>\n