![\"gandirea[1]\"](\"http:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-content\/uploads\/gandirea1.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
\u201eCump\u0103ne\u015fte-n g\u00e2nd cuv\u00e2ntul \u015fi \u00een fapt\u0103 g\u00e2ndul.\u201d<\/em><\/p>\n William Shakespeare<\/p>\n <\/p>\n \u00a0\u00a0 Subiectul acestor r\u00e2nduri a fost inspirat de un dialog. F\u0103ceam ni\u0219te supozi\u021bii cu privire la viitor \u0219i am fost acuzat\u0103 c\u0103 prea m\u0103 g\u00e2ndesc la viitor f\u0103r\u0103 s\u0103 tr\u0103iesc clipa prezent\u0103. \u00cen acel moment m-am trezit ca dintr-un vis \u0219i am privit c\u00e2inele din preajm\u0103 care avea \u00eentre labele sale un os pe care-l rodea. Am exclamat: \u201eCe fericit este animalul! El nu g\u00e2nde\u0219te la ziua de m\u00e2ine!\u201d Scrie un eseu pe tema asta! mi-a replicat persoana respectiv\u0103. \u0218i iat\u0103 cum am alunecat spre G\u00e2ndire<\/em>, procesul cunoa\u0219terii pe care-l al\u0103tur\u0103m senza\u021biilor, percep\u021biilor, reprezent\u0103rilor, memoriei, imagina\u021biei. \u201eG\u00e2ndirea este un act, un cutremur al nervilor\u201d<\/em> spunea Mihai Eminescu; o \u00eendeletnicire doar a omului, una dintre pu\u021binele \u00eensu\u0219iri care ne diferen\u021biaz\u0103 de celelalte regnuri. Ea presupune o dezvoltare intelectual\u0103, capacitatea de a ra\u021biona, de a face leg\u0103tura logic\u0103 \u00eentre un eveniment \u0219i o consecin\u021b\u0103, de a chibzui posibilit\u0103\u021bile \u0219i \u0219ansele. G\u00e2ndirea este specific\u0103 fiec\u0103rui om, deosebindu-se prin calit\u0103\u021bile lui de \u00een\u021belegere \u0219i acestea func\u021bie de nivelul atins prin cultur\u0103 \u0219i educa\u021bie.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Cu ajutorul g\u00e2ndirii omul se perfec\u021bioneaz\u0103, sau cum s-ar spune \u00ee\u0219i lucreaz\u0103, \u00ee\u0219i \u0219lefuie\u0219te propriile idei \u0219i aceasta se realizeaz\u0103 \u00een societatea \u00een care tr\u0103ie\u0219te, ajutat fiind de ea, sau dimpotriv\u0103, uneori bulversat, ori \u00eempiedicat, s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103. Decelarea g\u00e2ndurilor ne apar\u021bine, deoarece ni se pot prezenta si lucruri deformate, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri sau judec\u0103\u021bi false, neadev\u0103ruri. Sofocle spunea: \u201eC\u00e2nd un zeu \u00eei pune omului g\u00e2nd r\u0103u, mai \u00eent\u00e2i \u00eei r\u0103t\u0103ce\u0219te mintea\u201d. <\/em>M-am g\u00e2ndit c\u0103 \u00een acest mod se pot sp\u0103la creierele de ceea ce au bun \u0219i folositor \u00een ele. Dirij\u00e2ndu-ne g\u00e2ndirea pe c\u0103i gre\u0219ite, se poate ajunge la \u00eenglobarea \u00een \u201eturm\u0103\u201d de care vorbea \u00een\u021beleptul nostru Petre \u021au\u021bea. Mass-media din zilele noastre at\u00e2ta timp c\u00e2t d\u0103 dovad\u0103 de corectitudine \u0219i de neapartenen\u021b\u0103 politic\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 ne ajute, alteori reu\u0219e\u0219te s\u0103 ne \u00eencorporeze \u00een acea \u201eturm\u0103\u201d cu min\u021bi r\u0103t\u0103cite. Norocul nostru este c\u0103 o parte din popula\u021bie \u00eenc\u0103 mai g\u00e2nde\u0219te logic, ra\u021bional, nefiind infectat\u0103 de \u201evermine\u201d ale societ\u0103\u021bii.<\/p>\n \u00a0\u00a0 G\u00e2ndirea reprezint\u0103 capacitatea de prelucrare a informa\u021biilor din lumea exterioar\u0103, dar \u0219i a ideilor noastre. Nu \u00een zadar spunea filozoful \u0219i scriitorul rom\u00e2n Emil Cioran, la vremea sa: \u201eRostul g\u00e2nditorului este s\u0103 \u00eentoarc\u0103 via\u0163a pe toate p\u0103r\u0163ile, s\u0103-i proiecteze fe\u0163ele \u00een toate nuan\u0163ele, s\u0103 revin\u0103 ne\u00eencetat asupra ascunzi\u015furilor ei, s\u0103-i bat\u0103 \u00een jos \u015fi-n sus c\u0103r\u0103rile, de mii de ori s\u0103 priveasc\u0103 acela\u015fi aspect, s\u0103 nu descopere noul dec\u00e2t \u00een ce-a v\u0103zut nel\u0103murit, acelea\u015fi teme s\u0103 le treac\u0103 prin toate membrele, amestec\u00e2ndu-\u015fi cugetele-n trup \u2013 s\u0103 zdren\u0163uiasc\u0103 astfel via\u0163a, g\u00e2ndind-o p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t\u201d.<\/em> Printr-o bun\u0103 g\u00e2ndire se realizeaz\u0103 explicarea diferitelor cauze \u0219i se face trecerea de la senza\u021bii la judec\u0103\u021bi superioare, \u00eentruc\u00e2t\u00a0 senza\u021biile reflect\u0103 \u00eensu\u0219iri concret intuitive accesibile sim\u021burilor, pe c\u00e2nd g\u00e2ndirea reflect\u0103 \u00eensu\u0219iri esen\u021biale, adic\u0103 exprim\u0103 ceea ce este comun, constant, invariabil \u0219i definitoriu pentru o \u00eentreag\u0103 categorie de obiecte sau fenomene. \u201eG\u00e2ndirea trece dincolo de aparen\u021b\u0103 la esen\u021b\u0103, dincolo de particular la general\u201d, <\/em>ne l\u0103muresc psihologii \u0219i acest proces de cunoa\u0219tere superioar\u0103 ne d\u0103 posibilitatea de a p\u0103trunde \u00een esen\u021ba lucrurilor, de a \u00een\u021belege rela\u021biilor logice dintre acestea, ne permite s\u0103 trecem la rezolvarea problemelor complexe, de ordin teoretic \u0219i practic, mai ales \u00een momentele importante ale vie\u021bii, ale istoriei. Nu degeaba spune un proverb: \u201eg\u00e2ndurile au o putere foarte mare, dar absen\u021ba lor are una \u0219i mai mare\u201d<\/em>.<\/p>\n \u00a0\u00a0 G\u00e2ndirea este cel mai important dar al Creatorului cu care a \u00eenzestrat fiin\u021ba uman\u0103, \u00a0transfer\u00e2ndu-i o energie care nu se pierde. Dumnezeu ne-a dat posibilitatea s\u0103 g\u00e2ndim. El dore\u0219te s\u0103 g\u00e2ndim frumos, s\u0103n\u0103tos \u0219i curat. Se reveleaz\u0103 acelora ce g\u00e2ndesc \u0219i avem nevoie de st\u0103ri de revela\u021bie. Pentru un p\u0103rinte, de exemplu, nu exist\u0103 bucurie mai mare ca aceea de a-\u0219i vedea copilul cum se dezvolt\u0103 armonios, pe toate planurile, dar mai ales \u00een g\u00e2ndire. Nu \u00eentotdeauna \u0219i nu to\u021bi avem aceast\u0103 bucurie! Pentru conduc\u0103torul unui colectiv de munc\u0103 g\u00e2ndirea bun\u0103 este \u00een avantajul progresului. Dar at\u00e2t copilul c\u00e2t \u0219i omul matur\u00a0 sunt supu\u0219i gre\u0219elilor \u0219i uneori nu se g\u00e2nde\u0219te nici frumos, nici bine \u0219i nici corect. Frumosul \u0219i binele se g\u00e2ndesc cu iubire, iar corectitudinea este cea care exclude gre\u0219elile, atunci c\u00e2nd g\u00e2ndirea respect\u0103 legile logice.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Orice activitate\u00a0\u2013 practic\u0103 sau intelectual\u0103\u00a0\u2013 implic\u0103 g\u00e2ndirea care se refer\u0103 la real<\/em> \u0219i la posibil<\/em>. desf\u0103\u0219ur\u00e2ndu-se \u00een trei dimensiuni ale timpului: trecut, prezent<\/em> \u0219i viitor<\/em>, viitorul fiind prelungirea realit\u0103\u021bii dincolo de limita ei. Ast\u0103zi se bate moneda mult pe g\u00e2ndirea a\u0219a zis\u0103 pozitiv\u0103 \u00een activitatea noastr\u0103, care presupune abordarea aspectelor vie\u0163ii \u00eentr-un mod s\u0103n\u0103tos. Cu alte cuvinte s\u0103 fii optimist. Dar po\u021bi? Sunt at\u00e2tea motive care nu favorizeaz\u0103 acest aspect \u0219i omul cade \u00een cealalt\u0103 latur\u0103, aceea a pesimismului, care de multe ori, este adev\u0103rat, poate d\u0103una s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, carierii. Realitatea vie\u021bii ne demonstreaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, c\u0103 avem sui\u0219uri \u0219i cobor\u00e2\u0219uri ale sentimentelor, ale g\u00e2ndirii. Prin citirea Bibliei, ni se spune, putem ad\u0103uga \u201edospeala\u201d la aluatul sufletului, care cre\u0219te treptat \u0219i umple sufletul \u0219i \u00eel face s\u0103-\u0219i \u00eenal\u021be g\u00e2ndirea, s\u0103 adauge speran\u021ba. Pesimismul are \u00eens\u0103 \u015fi partea lui pre\u021bioas\u0103, au spus-o filozofii lumii antice \u015fi o spun \u0219i psihologii lumii moderne, f\u0103c\u00e2nd arta \u201emai subtil\u0103 \u0219i mai m\u0103t\u0103soas\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0 \u00cenc\u0103 din antichitate se cuno\u0219tea c\u0103 o g\u00e2ndire corect\u0103 se ob\u021bine prin confruntarea ra\u021bionamentelor contrare.\u00a0Mai t\u00e2rziu, procesul de g\u00e2ndire care rezid\u0103 \u00een analiza \u0219i discutarea argumentelor contradictorii a fost denumit dialectic\u0103\u00a0\u2013 arta de a ajunge la adev\u0103r prin dialog\u00a0\u2013 pentru \u00een\u021belegere, g\u00e2ndirea trec\u00e2nd prin: tez\u0103, antitez\u0103 \u0219i sintez\u0103. A fost metoda folosit\u0103 de filozoful german, reprezentant al idealismului, G.W.F. Hegel (1770-1831), al c\u0103rui sistem a fost, mai t\u00e2rziu r\u0103st\u0103lm\u0103cit, idealismul transformat \u00een materialism, dialectica transformat\u0103 \u00een ideea luptei de clas\u0103. C\u00e2nd a elaborat propria sa perspectiv\u0103 asupra ideii, Hegel a avut \u00een vedere concep\u0163ia platonic\u0103 despre rela\u0163ia dintre idee \u015fi realitate, cel pu\u0163in \u00een sensul c\u0103 ideea este adev\u0103rul lucrurilor, iar lucrurile sunt ceea ce sunt numai ca manifest\u0103ri ale ideii; de asemenea, ideea hegelian\u0103 ca \u015fi ideile platonice sunt de natura g\u00e2ndirii. Pentru el filozofia este \u201e\u0219tiin\u021ba absolut\u0103 a g\u00e2ndirii pure \u00een concepte\u201d, <\/em>religia este \u201erealizarea spiritului absolut \u00een forma subiectiv\u0103 a sentimentului \u0219i reprezent\u0103rii<\/em>\u201d, iar ra\u021biunea domin\u0103 lumea: \u201eCeea ce este ra\u021bional este real \u0219i ceea ce este real este ra\u021bional\u201d.<\/em> Petre \u021au\u021bea vorbind despre omul perfect ra\u021bional, absorbit de logic, contrazicea \u00eentr-un fel afirma\u021bia lui Hegel spun\u00e2nd c\u0103 sistemul lui \u201eeste lipsit de fecunditate, c\u0103 omul psihologic este viu \u0219i fecund, chiar c\u00e2nd este haotic\u201d.<\/em> Vremurile prezente, cred, c\u0103 contest\u0103 \u0219i aceast\u0103 afirma\u021bie, \u00eentruc\u00e2t extrapol\u00e2nd, din punct de vedere politic democra\u021biile slabe, haotice, precum \u0219i cele aflate \u00een tranzi\u021bie infirm\u0103 fecunditatea.<\/p>\n \u00a0 Au fost \u0219i al\u021bii care au comparat sistemul lui Hegel cu o arhitectur\u0103 complicat\u0103 \u0219i artificial\u0103 de concepte. \u00cen \u201eIntroducere la cursul de istorie a filosofiei\u201d, Hegel spune despre g\u00e2ndire c\u0103 este activ\u0103 numai din momentul ce ea se produce,\u00a0 form\u00e2nd substan\u021ba general\u0103 a Spiritului: \u201e\u0218i animalul tr\u0103ie\u0219te \u0219i el \u00eemparte cu omul nevoi, sentimente etc., dar el are sentimente senzoriale, tendin\u021be, dar nu are religie, \u0219tiin\u021b\u0103, art\u0103, fantezie, \u00een toate acestea ideea fiind activ\u0103\u201d<\/em>. \u00cen alt\u0103 lucrare a sa, vorbind despre Dumnezeu \u0219i istorie, ne aminte\u0219te c\u0103 adev\u0103rata modestie a omului const\u0103 \u00een recunoa\u0219terea lui Dumnezeu \u00een toate, \u00een faptul de a-L onora \u00een toate \u0219i \u00een special pe scena istoriei universale: \u201ePurt\u0103m \u00een noi o tradi\u021bie, c\u0103 \u00een\u021belepciunea lui Dumnezeu se poate recunoa\u0219te \u00een natur\u0103. Dac\u0103 se reveleaz\u0103 oamenilor, El se reveleaz\u0103 acelora care g\u00e2ndesc. Dac\u0103 s-ar revela \u00een sentiment, atunci ar trebui s\u0103 spunem c\u0103 el apar\u021bine \u0219i animalelor, c\u0103rora nu le este dat\u0103 reflexiunea.[\u2026] Numai omul are religie, fiindc\u0103 g\u00e2nde\u0219te.[\u2026] religia \u0219i moralitatea trebuie s\u0103 fie date omului \u0219i pe calea sentimentului.[\u2026]<\/em> C\u00e2nd omul cunoa\u0219te prin suflet, el oglinde\u0219te realul, iar c\u00e2nd r\u0103m\u00e2ne \u00een plasa sim\u021burilor, pl\u0103smuie\u0219te p\u0103reri. Ra\u021biunea separ\u0103 sufletul de lumea sensibil\u0103<\/em>\u201d. Se ajunge p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, spun, a invoca acel echilibru \u00een g\u00e2ndire, la care trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 omul \u0219i omenirea \u00een general, \u00eentre ra\u021biune \u0219i sentiment. Pentru Hegel, putem concluziona, filozofia este un sistem de g\u00e2ndire, iar noi putem ad\u0103uga: g\u00e2ndirea este filozofie. De aceea l-am \u0219i amintit. El g\u00e2nde\u0219te totul prin opozi\u021bii, practic contrazice ceea ce urm\u0103re\u0219te s\u0103 expun\u0103, s\u0103 conving\u0103. G\u00e2ndirea lui este conving\u0103toare, deoarece prin departajarea, izolarea unor g\u00e2nduri reu\u0219e\u0219ti s\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219ti incertitudinea, s\u0103 crezi \u00een ceea ce g\u00e2nde\u0219ti \u0219i s\u0103 \u00een\u021belegi realitatea. \u0218i este foarte important! Celebra fraz\u0103 a lui Anselm \u2013 teolog \u0219i filozof neoplatonist: \u201ecredin\u021b\u0103 care caut\u0103 \u00een\u021belegere\u201d.<\/em> De c\u00e2te ori exprim\u0103m: \u201eAm credin\u021ba c\u0103\u2026\u201d \u00a0adic\u0103 mi-am format o convingere \u00een urma unei g\u00e2ndiri. Fericitul Augustin \u00eentr-una din scrisorile sale, specific\u0103: \u201eDac\u0103 nu ave\u021bi credin\u021b\u0103,\u00a0nu ve\u021bi \u00een\u021belege\u201c (Isaia, VII, 9). Aici distinge cele dou\u0103 lucruri,\u00a0sf\u0103tuindu-ne s\u0103 \u00eencepem prin a crede, pentru a putea \u00een\u021belege\u00a0ceea ce credem. Ra\u021biunea cere deci s\u0103 fie precedat\u0103 de credin\u021b\u0103\u2026\u201d. <\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0 Fiecare om, de la simplu cet\u0103\u021bean p\u00e2n\u0103 la conduc\u0103tor, are \u00een via\u021ba sa un scop, dup\u0103 \u00eendr\u0103zneala \u0219i puterea credin\u021bei sale, care creeaz\u0103 obiectul g\u00e2ndirii. \u0218i iat\u0103, dintr-o dat\u0103 se dore\u0219te lumea a fi schimbat\u0103 \u0219i nu \u00een bine ci \u00een r\u0103u, cineva arunc\u0103 o umbr\u0103 peste lumina existent\u0103, \u00eentre\u021binut\u0103 cu mare efort, pe care am numit-o echilibrul acestei lumi.Toleran\u021ba este distrus\u0103, \u00ee\u0219i fac loc ura \u0219i \u00eencr\u00e2ncenarea. Un tiran ac\u021bioneaz\u0103 de cum \u00eel taie capul, \u00eei deposedeaz\u0103 pe ucraineni de Crimeea. Ca o parantez\u0103 amintesc cuvintele unui rege de-al nostru cu privire la schimburile de teritorii: \u201e\u2026Nu dai numai p\u0103m\u00e2nturi, ci \u0219i suflete\u2026\u201d <\/em>\u00cen cazul Crimeii, nu s-a luat numai p\u0103m\u00e2ntul, ci s-au luat \u0219i sufletele unor oameni. Continu\u0103 s\u0103 terorizeze spa\u021biile din jur, \u00ee\u015fi formeaz\u0103 uniunea euro-asiatic\u0103 f\u0103r\u0103 a se sfii \u015fi f\u0103r\u0103 team\u0103 de vreo interven\u0163ie militar\u0103 occidental\u0103. Cum s\u0103 nu g\u00e2nde\u0219ti la ziua de m\u00e2ine c\u00e2nd cea de ast\u0103zi apas\u0103 pe sonerie, avertiz\u00e2ndu-te? C\u00e2nd mor at\u00e2\u021bia oameni\u2026 Ajungi s\u0103 aminte\u0219ti pericolul enun\u021bat, cel al g\u00e2ndirii gre\u0219ite. A for\u021ba nota, merg\u00e2nd cu g\u00e2ndirea \u0219i cu ac\u021biunea pe un f\u0103ga\u0219 gre\u0219it, \u00eenseamn\u0103 a crea un pericol. Poate fi remediat\u0103 gre\u0219eala? Va trebui totul reg\u00e2ndit de la \u00eenceput? Se va recunoa\u0219te g\u00e2ndirea, ac\u021biunea, strategia gre\u0219it\u0103? Se va asuma riscul gre\u0219elii? Dar o strategie gre\u0219it\u0103, o ac\u021biune subversiv\u0103 poate duce la un mare dezechilibru, chiar la un dezastru. Trufia celui care a gre\u0219it trebuie recunoscut\u0103 de el \u00eensu\u0219i. O va face?<\/p>\n \u00a0\u00a0 \u00cemi amintesc de titlurile c\u0103r\u021bilor lui Lenin, care circulau ca o anecdot\u0103 pe vremea studen\u021biei mele: \u201eCe-i de f\u0103cut?\u201d, <\/em>urm\u0103toarea carte av\u00e2nd titlul: \u201eUn pas \u00eenainte \u0219i doi \u00eenapoi!\u201d<\/em><\/p>\n\n\n