![\"Fenomenul](\"http:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-content\/uploads\/Fenomenul-istoriei....jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
\u201eIstoria lumii este tribunalul lumii.\u201d <\/i><\/p>\n
\u00a0Friedrich von Schiller<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Proverbele sunt vorbe pline de \u00een\u021belepciune. Ele provin din experien\u021ba vie\u021bii celor care au existat \u00eenaintea noastr\u0103 \u0219i a c\u0103ror existen\u021b\u0103 s-a \u00eenscris \u00een istoria acestei lumi. <\/i>\u201eUn nebun arunc\u0103 o piatr\u0103 \u0219i zece \u00een\u021belep\u021bi se chinuiesc s-o scoat\u0103\u201d, <\/i>este proverbul rom\u00e2nesc pe care-l aud tot mai des \u00een ultima vreme. Chiar a\u0219a? Multor \u00een\u021belep\u021bi un singur nebun le poate da de furc\u0103? Cert este c\u0103 fiecare dintre noi simte dezordinea din jurul s\u0103u, libertatea f\u0103r\u0103 de m\u0103sur\u0103 \u0219i de reper, dispropor\u021bia cov\u00e2r\u0219itoare \u00eentre cei boga\u021bi \u0219i cei s\u0103raci, mizeria moral\u0103 care include vicii, p\u0103cate \u0219i atitudini provocatoare. Ordinea a l\u0103sat demult loc haosului, dar s\u0103 ajungem p\u00e2n\u0103 la o grav\u0103 turbulen\u021b\u0103 \u2013 ea fiind una dintre manifest\u0103rile haosului \u2013 parc\u0103 nu ne-am fi a\u0219teptat. Exist\u0103 credin\u021ba unora c\u0103 s-a pierdut leg\u0103tura cu dimensiunile mai \u00eenalte ale con\u0219tiin\u021bei, dimensiuni spirituale \u0219i, din aceast\u0103 cauz\u0103 s-ar produce o involuare, omul ajung\u00e2nd la o \u201especie d\u0103un\u0103toare, ce ar putea distruge \u00eentregul Univers\u201d.<\/i> Oare nu mai cunoa\u0219tem Calea<\/i> care trebuie urmat\u0103? Un destin ne\u00een\u021beles ne condi\u021bioneaz\u0103 existen\u021ba?<\/p>\n
\u00a0\u00a0 Exist\u0103, totu\u0219i, \u00een profunzimea fiin\u021bei umane dorin\u021ba de reg\u0103sire a adev\u0103ratei naturi, de ie\u0219ire din visul materiei \u0219i de \u00eentoarcere la spiritualitate, la divinitatea care vegheaz\u0103 \u0219i ne \u00eendrum\u0103 calea vie\u021bii<\/i>. Dar pentru reg\u0103sirea adev\u0103ratei C\u0103i<\/i>, trebuie s\u0103 ne oprim din drum, s\u0103 cuget\u0103m, s\u0103 decel\u0103m \u00eentre bine \u0219i r\u0103u \u0219i numai apoi s\u0103 mergem mai departe. Vocea interioar\u0103, vocea sinelui trebuie s\u0103 fie mai puternic\u0103 ca cea a Egoului. Numai ea ne poate face s\u0103 cunoa\u0219tem Calea<\/i> ce trebuie urmat\u0103. Compar\u00e2nd apoi lumea de ieri cu cea de ast\u0103zi, adic\u0103 reflect\u00e2nd asupra istoriei, am putea, cu ajutorul min\u021bii, s\u0103 alegem, cu o mai mare u\u0219urin\u021b\u0103, binele pentru lumea \u00een care tr\u0103im.<\/p>\n
\u00a0\u00a0 Filozofii rom\u00e2ni au vorbit mult despre omul a c\u0103rui via\u021b\u0103 se \u00eenscrie \u00een istoria lumii. Lucian Blaga (1895-1961), personalitate impun\u0103toare \u0219i polivalent\u0103 a culturii interbelice, filozof \u0219i poet, dramaturg, traduc\u0103tor, spune despre istorie c\u0103 \u201eeste prin excelen\u021b\u0103 o dimensiune a existen\u021bei umane. Printre toate fiin\u021bele singur omul se poate m\u00e2ndri cu o istorie. [\u2026] Omul creeaz\u0103 istoria\u2026 Omul deplin este a\u0219adar fiin\u021b\u0103 istoric\u0103 prin defini\u021bie\u201d<\/i>. Ca atare, istoria r\u0103m\u00e2ne un c\u00e2mp de manifestare \u0219i realizare a posibilit\u0103\u021bilor umane, modul \u00eensu\u0219i de fiin\u021bare a omului. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, pentru definirea mai complet\u0103 a istoriei, Lucian Blaga face din ea expresia destinului sisific al existen\u021bei umane: \u201eve\u0219nic mutilat\u0103, redus\u0103, fr\u00e2nat\u0103 sau chiar anihilat\u0103 prin preschimbarea transcendent\u0103, stilistic\u0103 a<\/i> Marelui Anonim\u201d<\/i>. Principala caracteristic\u0103 a modului blagian de a concepe existen\u021ba ar fi misterul, ca element fundamental al existen\u021bei generate de Marele Anonim<\/i>, care lucreaz\u0103 \u00een via\u021b\u0103 \u0219i dincolo de via\u021b\u0103, omul \u00eencerc\u00e2nd mereu, dar zadarnic, s\u0103 reveleze misterul prin pl\u0103smuirile culturii. Nemul\u021bumindu-l teoriile cunoa\u0219terii – teorii ale faptului – \u00eencep\u00e2nd cu Kant, Blaga n\u0103zuia spre formularea unui tip de cunoa\u0219tere care s\u0103 cuprind\u0103 \u00een obiectivul ei \u0219i lumea inepuizabil\u0103 a misterelor, pentru a l\u0103sa loc \u00eendoielii \u0219i nelini\u0219tii, permi\u021b\u00e2nd astfel realizarea unor presupuneri. Aceasta, probabil, \u00een scopul previziunii viitorului. Omul, conform g\u00e2ndirii lui, are posibilitatea de a \u00eenst\u0103p\u00e2ni natura prin inteligen\u021b\u0103, av\u00e2nd un orizont larg, orizontul necunoscutului, inexistent la animale, de aceea \u201eOmul trebuie s\u0103-\u0219i prepare singur armele de ap\u0103rare \u0219i de atac, de care este despuiat \u0219i hrana ce nu-i st\u0103 \u00een chip natural la dispozi\u021bie\u201d. <\/i>Pentru el, fenomenul istoric este un \u201efenomen concret cosmic – spa\u021bial, numeric singular care poate avea c\u00e2nd aspecte ireversibile, c\u00e2nd aspecte de repeti\u021bie.\u201d<\/i><\/p>\n
\u00a0\u00a0 \u00cen aceea\u0219i idee, filozoful, eseistul Petre \u021au\u021bea (1902-1991) afirma: \u201eSunt dou\u0103 mari discipline guvernate de principiul ireversibilit\u0103\u021bii: termodinamica \u0219i istoria\u201d<\/i>(Se referea la Principiul II al termodinamicii considerat a fi cea mai metafizic\u0103 dintre legile fizicii, prin faptul c\u0103 arat\u0103 direc\u021bia spre care merge lumea.) Plastic, \u021au\u021bea mai exprima: \u201eIstoria e \u00eentemeiat\u0103 pe conversa\u021bia dintre Eva \u0219i dracul. A\u0219a \u00eencepe istoria, aceast\u0103 r\u0103t\u0103cire a omului, ca o damna\u021bie\u2026\u201d.<\/i><\/p>\n
\u00a0\u00a0 Filozoful, eseistul Constantin Noica (1909-1987) \u00een Jurnalul de idei<\/i> vorbea despre existen\u021ba a dou\u0103 procese de con\u0219tiin\u021b\u0103 remarcabile pentru via\u021ba sufleteasc\u0103 a fiec\u0103ruia dintre noi: captarea con\u0219tiin\u021bei negative \u0219i a celei pozitive. Cu alte cuvinte, con\u0219tientizarea limitelor, descoperirea faptului c\u0103 nu putem face orice, oric\u00e2t de lung\u0103 ar fi via\u021ba noastr\u0103, sau cum frumos \u00ee\u0219i \u00eencheie poetul latin Vergiliu, Egloga a VIII-a: \u201eNon omnia possumus omnes\u201d<\/i> \u2013 Nu to\u021bi putem toate. Aceast\u0103 descoperire omul nu o poate face prea cur\u00e2nd \u00een via\u021ba sa, \u0219i uneori chiar niciodat\u0103. Cel\u0103lalt proces ar fi con\u0219tientizarea sau descoperirea faptului c\u0103, de\u0219i nu po\u021bi face dec\u00e2t un lucru anumit oric\u00e2t de lung\u0103 ar fi via\u021ba, po\u021bi totu\u0219i face destul, \u00een limitele care-\u021bi sunt prescrise: \u201eCum \u00ee\u021bi apare c\u00e2te o barier\u0103, c\u00e2te o sentin\u021b\u0103 a destinului, spun\u00e2ndu-\u021bi: asta nu e pentru tine, tot a\u0219a \u00ee\u021bi apare c\u00e2te un \u00eendemn, amintindu-\u021bi: asta e pentru mine\u2026\u201d <\/i>S-ar \u00een\u021belege – necesitatea m\u0103surii,<\/i> sim\u021b \u00eent\u00e2lnit la pu\u021bini oameni. Fiindc\u0103 nimic omenesc nu ne este interzis, dar trebuie avut un sim\u021b al m\u0103surii. C\u00e2ntarul! Apropo de acest sim\u021b al m\u0103surii, amintesc \u00eent\u00e2lnirea dintre istoricul, politicianul Nicolae Iorga care avea o memorie formidabil\u0103 \u0219i o folosea \u00een oratoriile sale, \u0219i inginerul, omul politic Ion I. C. Br\u0103tianu: \u201eCe pot eu \u00eenv\u0103\u021ba de la un inginer?\u201d \u201eSim\u021bul m\u0103surii, domnule Iorga!\u201d<\/i> i-ar fi r\u0103spuns Br\u0103tianu. Ca o observa\u021bie, to\u021bi fanaticii sunt ni\u0219te exalta\u021bi malefici, care nu cunosc m\u0103sura, nu accept\u0103 dialogul, p\u0103rerea altora, ci numai \u201eadev\u0103rul\u201d lor.<\/i><\/p>\n
\u00a0\u00a0 Filozoful Nae Ionescu (1890-1940) \u00eemp\u0103r\u021bea istoria uman\u0103 \u00een dou\u0103 mari perioade, una p\u00e2n\u0103 la Rena\u0219tere \u0219i cealalt\u0103 dup\u0103 Rena\u0219tere: \u201eP\u00e2n\u0103 la Rena\u0219tere omul \u00ee\u0219i cerea scuze \u00een fiecare zi lui Dumnezeu c\u0103 exist\u0103, iar dup\u0103 Rena\u0219tere Dumnezeu este obligat s\u0103 cear\u0103 omului scuze c\u0103 exist\u0103.<\/i> Chiar dac\u0103 istoric aceast\u0103 periodizare nu este just\u0103, metafizic este, fiindc\u0103 ne reveleaz\u0103 drama omului modern supus unui proces de dezdivinizare\u201d<\/i>. Iat\u0103 c\u0103, \u00een vremurile noastre, acest proces continu\u0103 prin \u00eenc\u0103lcarea legilor divine \u0219i nu-i \u00eempiedic\u0103 pe fanatici s\u0103-\u0219i urmeze planul lor diabolic. A\u0219a apar \u201efrustra\u021bii planetei\u201d!<\/i><\/p>\n
\u00a0\u00a0 Emil Cioran (1911-1995), filozof \u0219i scriitor care a dovedit o sinceritate \u0219i o luciditate uimitoare, a exprimat, la vremea sa: \u201eAmericanii fac gre\u0219eli extraordinar de grave, pentru c\u0103 \u00een primul r\u00e2nd nu \u0219tiu s\u0103 mint\u0103; \u0219i apoi, ei cred \u00een cuv\u00e2nt ca \u00eentr-un lucru sacru, al c\u0103rui judec\u0103tor este poporul. Nu-i v\u0103d av\u00e2nd vreodat\u0103 un Talleyrand<\/i>\u201d. Iat\u0103 c\u0103 al\u021bii, prin viclenie, profit\u0103 \u0219i \u00eencalc\u0103 g\u00e2ndirea celor care respect\u0103 legile logice. A\u0219a s-o fi scriind istoria? Adev\u0103rat c\u0103 to\u021bi tr\u0103im sub acela\u0219i soare, dar nu to\u021bi avem acela\u0219i orizont! \u00cenainte de a dori s\u0103 transform\u0103m ceva, s\u0103 bulvers\u0103m echilibrul \u0219i a\u0219a fragil al lumii, ar trebui s\u0103 ne cunoa\u0219tem, s\u0103 ne respect\u0103m pe noi \u00een\u0219ine dar \u0219i pe cei de l\u00e2ng\u0103 noi. \u00cenainte de a impune lumii g\u00e2ndirea pe care o ai, \u00eent\u00e2i c\u00e2nt\u0103re\u0219te-\u021bi-o pe a ta! Prive\u0219te-te – n oglind\u0103 diminea\u021ba \u0219i \u00eentreab\u0103-te dac\u0103 po\u021bi vedea \u00een bucata aceea de sticl\u0103 argintat\u0103, at\u00e2t de fidel\u0103, chipul pe care \u021bi-l dore\u0219ti \u0219i \u00eentreab\u0103-te dac\u0103, vanitatea z\u0103rit\u0103 pe chipul t\u0103u nu provoac\u0103 altora dispre\u021bul, chiar durerea. C\u0103ci nebunia va fi suferin\u021ba aceluia care nu \u0219i-a v\u0103zut imaginea adev\u0103rat\u0103 \u00een oglind\u0103. Uneori m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 s-a construit cumva un zid \u00eempotriva \u00een\u021belegerii semenilor, a iubirii? Dar zidul va fi d\u0103r\u00e2mat \u00eentr-o zi, de cei \u00een a c\u0103ror inimi mai exist\u0103 flac\u0103ra iubirii, a toleran\u021bei, casa iubirii – casa existen\u021bei fiind!<\/p>\n
\u00a0\u00a0 Istoria este laboratorul \u00een care experiment\u0103m via\u021ba, ob\u021bin\u00e2nd rezultate bune sau rele, func\u021bie de g\u00e2ndirea noastr\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 ca un reactiv, dar poate ac\u021biona \u0219i ca un catalizator, gr\u0103bind o reac\u021bie distructiv\u0103. Din na\u0219terea \u0219i moartea unor perioade ale istoriei, ar fi trebuit s\u0103 se trag\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte. Exist\u0103 dreptul de a ap\u0103ra binele dob\u00e2ndit, de a nu r\u0103m\u00e2ne pasivi la distrugerea unui popor, oric\u00e2t de mic ar fi el din punct de vedere numeric, de dragul intereselor meschine, a poftei expansioniste.<\/p>\n
\u00a0\u00a0 Nu pot uita interesantul roman al scriitorului polonez Jaroslaw Iwaszkiewicz Slav\u0103 \u0219i fal\u0103<\/i>, citit cu zeci de ani \u00een urm\u0103, din care am re\u021binut strig\u0103tul, ca o avertizare: \u201eOmenirea a alunecat pe o pant\u0103 funest\u0103!\u201d<\/i> \u0218i c\u00e2nd a fost \u00eentrebat ce \u00eenseamn\u0103 o pant\u0103 funest\u0103 \u0219i dac\u0103 se refer\u0103 la aspectul moral, personajul a explicat: \u201eNu, c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin! Material, c\u00e2t se poate de material! O pant\u0103 v\u0103t\u0103m\u0103toare omului pe p\u0103m\u00e2nt. \u00centregul efort al cugetului omenesc tinde spre sinucidere.[\u2026] Poate perioada Rena\u0219terii \u0219i umani\u0219tilor, poate \u00een perioada lui Leonardo Da Vinci a fost cotitura mare a istoriei omenirii, istoria ei frumoas\u0103, crescendo-ul uria\u0219, consecin\u021bele Rena\u0219terii? [\u2026] Da, \u0219tiu, acum \u0219tiu ce fel de sf\u00e2r\u0219it vom avea!… ca \u00een Biblie, ca \u00een Apocalips\u0103. \u00cen focul general, \u00een dezintegrarea \u00een atomi a tot ce exist\u0103 \u0219i \u00een dispersarea atomilor. \u00cen\u021belegi ce crim\u0103 a fost dezintegrarea atomului? \u0218tiin\u021ba a trebuit s-o comit\u0103\u2026\u201d <\/i><\/p>\n
\u00a0\u00a0 A\u0219a g\u00e2ndea scriitorul \u00een perioada \u00een care a tr\u0103it (1894-1980). Iat\u0103 c\u0103 acum \u201epanta funest\u0103\u201d prive\u0219te aspectul moral care se adaug\u0103 celui material. Ce-i mai r\u0103m\u00e2ne omului? Care-i este slava, care-i este fala?<\/p>\n
\u00a0\u00a0 Se repet\u0103 istoria lumii, nu se repet\u0103? Nu se repet\u0103 \u0219i uneori se repet\u0103! Este ireversibil\u0103 fiindc\u0103 vremurile sunt altele, dar uneori se repet\u0103 datorit\u0103 oamenilor care uit\u0103 relele trecutului \u0219i reac\u021bioneaz\u0103 \u00een acela\u0219i mod gre\u0219it, ne\u021bin\u00e2nd cont de noile condi\u021bii ale existen\u021bei. Cred c\u0103 nimeni nu are dreptul s\u0103-\u0219i bat\u0103 joc de libera alegere a unui popor care-\u0219i dore\u0219te independen\u021ba, democra\u021bia \u0219i libertatea \u0219i a interveni viclean \u0219i brusc cu armele. \u0218i mai cred c\u0103 nimeni nu poate accepta ca R\u0103ul<\/i> s\u0103 fie prezentat \u00een chip de Bine.<\/i><\/p>\n\n\n