{"id":484,"date":"2011-12-08T19:52:08","date_gmt":"2011-12-09T00:52:08","guid":{"rendered":"http:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/?page_id=484"},"modified":"2018-11-12T23:23:58","modified_gmt":"2018-11-13T04:23:58","slug":"preaplinul_tacerilor","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/preaplinul_tacerilor\/","title":{"rendered":"Preaplinul tacerilor"},"content":{"rendered":"

Preaplinul t\u0103cerilor \u2013 Via\u021ba \u00een comunism (2010, publicat \u00een SUA)<\/span><\/p>\n

\u00a0(Face\u021bi click pe copert\u0103 pentru a comanda volumul)<\/p>\n

\"Preaplinul<\/a><\/p>\n

\u00a0Un\u00a0 roman cu cheie ini\u021biatic\u0103<\/strong>
\n\u00a0Eugen Evu despre PREAPLINUL T\u0102CERILOR (Via\u021ba \u00een comunism)<\/em><\/p>\n

Restaurat ca \u00a0un \u00a0sit \u00a0al \u00a0Memoriei nu \u00a0mult \u00a0trans-figurative, c\u00e2t \u00a0realist scrut\u0103tor, sit-ul \u2013 carte, din care inteligen\u0163a senectu\u0163ii, \u00eennobilat\u0103 \u015fi decantat\u0103 de \u00a0arderile \u00a0suferin\u0163elor \u00a0\u2013 \u00a0din \u00a0perioada \u00a0dictaturii, \u00a0dinainte \u00a0de \u00a0exilul \u00a0\u00een S.U.A., romanul \u201ePreaplinul t\u0103cerilor\u201d \u2013 este, unul al despresur\u0103rii marilor tensiuni suferite \u00a0\u00eentr-o \u00a0via\u0163\u0103, \u00a0prin \u00a0m\u0103rturisiri \u015fi \u00a0m\u0103rturii de \u00a0dinainte de emigrare, de ceea ce pentru mul\u0163i rom\u00e2ni pare a fi un Canaan, dup\u0103 exodul peste ocean. Cartea a ap\u0103rut rom\u00e2ne\u015fte, \u00een Statele Unite \u015fi desigur este una parabolic-evangheliar\u0103, a\u015f spune cumva profetic\u0103, dac\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 istoria se repet\u0103, dup\u0103 comunismul evocat de Vavila Popovici, milioane de rom\u00e2ni sunt sili\u0163i la un nou exod spre \u201ecanaanurile\u201d occidentale. Cartea fiind una a regresiunii \u00een memorie, a \u00a0evoc\u0103rii \u00a0fluente, \u00a0a \u00a0fost \u00a0desigur \u00a0\u015fi \u00a0a \u00a0desc\u0103rc\u0103rii \u00a0acelui \u00a0\u201epreaplin\u201d \u00a0\u2013 \u00a0adic\u0103 \u00a0a \u00a0traumaticelor, frustrantelor \u00a0reprim\u0103ri \u00a0\u2013 \u00a0din \u00a0fric\u0103, \u00a0din \u00a0oroare, \u00a0din \u00a0instinctul \u00a0auto-ap\u0103r\u0103rii \u00a0Fiin\u0163ei \u00a0feminine \u00a0\u2013 familiale… de so\u0163ie ajuns\u0103 \u00een v\u0103duvie… Povestea curge fluent, cu un stil alert \u015fi \u00een spirit cre\u015ftin tradi\u0163ional, al \u00a0Originii d-sale, bucovinene… \u00a0Cred \u00a0c\u0103 \u00a0\u00een \u00a0acutele schimb\u0103ri \u00a0de \u00a0paradigme din literatura actual\u0103, cel pu\u0163in \u00een Rom\u00e2nia unei culturi implozive \u015fi devia\u0163ionist\u0103 \u2013 altfel, \u00a0\u00een critica unui roman auto-biografic mai ales, pe fond clasic, NU ARE ROST s\u0103 re-povesteasc\u0103 \u201esf\u0103tuitor\u201d \u015fi cum se-nt\u00e2mpl\u0103 \u201e\u015fcol\u0103re\u015fte\u201d, didacticist, cartea distinsei doamne… A\u015fadar calea bun\u0103 \u00a0ar \u00a0fi \u00a0s\u0103 \u00a0\u00ceL CITEASC\u0102 direct, sau prin internet, cei ce vor s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ce a fost nu demult cu \u201enoi\u201d, ca popor \u2013 experiment \u2013 mai ales dup\u0103 ultimul r\u0103zboi, \u015fi, s\u0103 extrag\u0103 din cartea-ini\u0163iatic\u0103 a autoarei, iluminare \u015fi har \u2013 spre a le fi pilduitor. Romanul este de profund\u0103 moral\u0103 cre\u015ftin\u0103, prin sinceritatea m\u0103rturiei \u015fi prin buna lec\u0163ie a descrierii f\u0103r\u0103 \u0163inte estetizante, a\u015fadar este un roman \u2013 neo-testamentar \u00een sensul teologic. Cum autoarea a avut primele \u00eencerc\u0103ri literare \u00eenc\u0103 din \u0163ar\u0103, dinainte de exil, este greu pentru mine s\u0103 disting c\u0103rui public anume \u00eei este adresat \u2013 at\u00e2t celor de \u201eacas\u0103\u201d, c\u00e2t \u015fi diasporei, desigur… Meritul d-sale este \u2013 consider \u2013 c\u0103 \u201egrupul-\u0163int\u0103\u201d al scrierilor suntem noi, ceilal\u0163i care scriem,\u00a0 \u00a0rom\u00e2nii de pretutindeni! Tulbur\u0103tor, cartea probeaz\u0103 c\u0103 \u201estr\u0103mutarea\u201d trupeasc\u0103 \u00een alt spa\u0163iu Vavila Popovici scrie \u00eentr-un stil alert, captivant \u015fi cu nerv narativ aproape telenovelistic, iar zona unde \u00eel situez, este cea a c\u0103r\u0163ii cre\u015ftine, unde gestul c\u0103r\u0163ii este gestul preotesei, al Mamei Dolores, cumva… Am citit \u015fi cunosc multe c\u0103r\u0163i de m\u0103rturie \u2013 m\u0103rturisitoare ale unor rom\u00e2ni din diaspore… Diverse ca \u00a0stil, \u00a0dar \u00a0cu \u00a0aceea\u015fi \u0163int\u0103 \u00a0\u00een \u00a0fond \u00a0teologic\u0103 sau \u00a0teosofic\u0103, indiferent de apartenen\u0163a confesional\u0103. La urma urmei, romanul de acest tip este: 1) catarsic, decantator de \u201epreaplinul\u201d memoriei reprimate-subliminate, s\u0103-i spunem memoriei FREATICE; 2) demn a fi comunicat \u2013 cuminecat cu scop de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi adev\u0103r istoric restaurat… Este ora m\u0103rturiilor \u015fi a m\u0103rturisirilor \u00a0impregnate \u00a0de \u00a0empatia \u00a0inconfundabil\u0103 \u00a0a \u00a0unei \u00a0vie\u0163i \u00a0tr\u0103ite \u00a0dramatic \u00a0dar \u00a0DEMN, exemplar, a\u015fadar modelator pentru sufletele deschise \u015fi sinergice, \u00eentr-o lume accelerat a corup\u0163iei, a\u015fadar a unei NOI STRIC\u0102CIUNI.<\/p>\n

Concluzie: <\/strong>Poate c\u0103 \u201epreaplinul\u201d este nu at\u00e2t cel al memoriei ra\u0163ionale, agit\u00e2ndu-se \u00een zonele subcon\u015ftientului \u015fi prin scriere, evocare, autoarea, aflat\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 venerabil\u0103, ni se confeseaz\u0103 din irepresibila impulsie psihic\u0103 de ap\u0103rare, de luciditate: nu doar celor personale, ci in extenso, ale unei memorii colective frustrate bestial de Monstrul Istoriei. Povestea-parabola romanului este astfel nu doar a cuiva, ci a mai multora…<\/p>\n

Iar monstrul istoriei este monstrul perpetuat divers, disimulat, camuflat sau explod\u00e2nd hidos la r\u0103scruci, monstrul Puterilor manipulatoare, \u201esecret-serviciile\u201d \u2013 care fac \u015fi desfac… lumea. Arta epicii Vavilei Popovici este cumva a \u00a0unei re-calibr\u0103ri consolatoare, \u00eentre trup\u00a0– \u015fi\u00a0– duh; scriere epifanic\u0103, \u00een sensul filosofic al lui Noica. Arta care t\u0103m\u0103duie\u015fte pentru c\u0103 e cl\u0103dit\u0103 prin confesiune pentru urma\u015fi, prin credin\u0163\u0103 \u00eentr-un Rost superior cunoa\u015fterii\u00a0 \u00a0ra\u0163ionale.\u00a0 \u00a0Iat\u0103\u00a0 \u00a0cum\u00a0 \u00a0o\u00a0 \u00a0existen\u0163\u0103 m\u0103rturisit\u0103 cu har \u015fi o anume efuziune liric\u0103 de tip romantic \u00a0story,\u00a0 \u00a0euharistic\u0103, \u00a0suie \u00a0pe \u00a0verticala moral\u0103 \u00a0a \u00a0fiin\u0163ei \u00a0de \u00a0mister \u00a0care \u00a0fream\u0103t\u0103 \u00a0\u00een chivotul memoriei. Un \u00a0roman \u00a0deloc \u00a0mistic, un roman religios, menit a se transmite celui ce va primi, \u00a0evlavie \u00a0\u015fi \u00a0smerenie \u00a0fa\u0163\u0103 \u00a0de \u00a0o \u00a0existen\u0163\u0103 demn\u0103, a omului care NU se depeizeaz\u0103: \u00ee\u0219i arde \u00eencredin\u0163at<\/span>\u00a0 etapele\u00a0 \u00a0\u2013\u00a0 \u00a0v\u00e2rstele\u00a0 \u00a0\u015fi\u00a0 \u00a0suferin\u0163ele purificatoare:\u00a0 din preaplinul\u00a0 holistic al Memoriei\u2026<\/p>\n

\u00a0Un enun\u0163 despre depeizare \u015fi un enkomion<\/strong><\/p>\n

Suntem pe meridianele lumii \u00eentr-o criz\u0103 f\u0103r\u0103 precedent – \u00a0a depeiz\u0103rii<\/span>, \u00a0a precipit\u0103rii barbare a smulgerii din Origini, prin str\u0103mut\u0103ri masive de popula\u0163ii, mult mai mari dec\u00e2t cele precedente. \u00censtr\u0103inarea e mai grav\u0103 dec\u00e2t cele din exodul biblic, multiculturalismul \u015fi teza globaliz\u0103rii sunt utopii care e\u015fueaz\u0103 \u00een tragismul de-identific\u0103rii. Omul neo-s\u0103lbatic va fi unul ciborgic, cu suflet rece \u015fi \u00a0sub dictaturile legilor str\u00e2mbe, discriminatorii. Din termen lung, acesta este efectul \u00a0prin milenii al \u00a0cenzurii Elohimice (Geneza, 6-8) a \u201eamestecului limbilor\u201d \u015fi \u00eempr\u0103\u015ftierii \u00een lume, \u201eca s\u0103 nu ajung\u0103 omul asemenea nou\u0103 \u015fi s\u0103 se urce la ceruri\u201d. Toate paradigmele se ciocnesc \u015fi se devor\u0103 reciproc. \u201eNoua ordine\u201d este cea a temerii, necum a iubirii (divine), \u00een umanitate. \u015etiin\u0163ele decad \u015fi ele \u00een religiozitate, sectarism \u015fi disolu\u0163ie, sadomasochist\u0103: rela\u0163ia patologiei c\u0103l\u0103u-victim\u0103, este un principiu dezordonator… Ferice de cel ce r\u0103m\u00e2ne limpede, oriunde ar fi, cel undeva n\u0103scut: omul c\u0103l\u0103tor \u00een sensul invers al Timpului… Este concluzia dup\u0103 recitirea c\u0103r\u0163ii Vavilei Popovici, c\u0103reia \u00eei mul\u0163umim pentru darul c\u0103r\u0163ii. Recomand cui prime\u015fte aceast\u0103 carte.<\/p>\n

Cititorilor \u00a0rom\u00e2ni le recomand \u015fi excelentele eseuri ale Vavilei Popovici, \u00een care vom distinge axiomatic ceea ce domnia-sa practic\u0103 literar \u00een roman, sau \u00een poezie: un sens al re-devenirii umane \u00eentru divinitate.<\/p>\n

\u00a0* * *<\/p>\n

\u00a0Preaplinul t\u0103cerilor (Via\u0163a \u00een comunism) <\/strong>– fragment (1)<\/p>\n

\u00a0\u201eDac\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla acum, nu va veni pe urm\u0103. <\/em>Dac\u0103 nu va veni pe urm\u0103, se va \u00eent\u00e2mpla acum. <\/em>De nu se va \u00eent\u00e2mpla acum, totu\u015fi <\/em>va veni pe urm\u0103. <\/em>Totul e s\u0103 fii preg\u0103tit.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0William Shakespeare<\/p>\n

\u00a0<\/em>\u015etii, dragule, nu-mi venea s\u0103 cred c\u0103 vei intra \u00een acel somn ad\u00e2nc, din care nu te vei mai putea trezi. A MURI, ce \u00eenseamn\u0103 a muri? Nu v\u0103zusem nici o persoan\u0103 d\u00e2ndu-\u015fi sufletul \u015fi cu-at\u00e2t mai tare m\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2ntam… Z\u0103risem p\u00e2n\u0103 atunci, pe str\u0103zi, trec\u00e2nd c\u00e2te un cortegiu de \u00eenmorm\u00e2ntare <\/em>\u015fi \u00a0\u00eentorceam privirea \u00een \u00a0alt\u0103 \u00a0parte,\u00a0 \u015foptind: \u201eDumnezeu \u00a0s\u0103-l \u00a0ierte!\u201d \u00a0Mi-era team\u0103, \u00a0o \u00a0team\u0103 <\/em>nemotivat\u0103 \u015fi gr\u0103beam pasul… Mai t\u00e2rziu mi-am dat seama c\u0103 moartea se-nva\u0163\u0103 precum via\u0163a… <\/em>St\u00e2nd la marginea\u00a0 patului t\u0103u, \u00eemi ascundeam\u00a0 cu palmele fa\u0163a plin\u0103 de lacrimi, ascultam spovedania ta: \u201eOmul \u00een fa\u0163a primejdiei \u015fi \u00een fa\u0163a mor\u0163ii \u00eel caut\u0103 \u015fi \u00eel g\u0103se\u015fte pe Dumnezeu. \u015ei oric\u00e2t de nedezv\u0103luit ar fi Dumnezeu \u00een omul ascuns \u00een putregai \u015fi ruin\u0103 moral\u0103, el apare ca o raz\u0103, lic\u0103re\u015fte \u00eentr-un col\u0163, \u00eencepe s\u0103 radieze lumin\u0103 \u00een jurul lui \u015fi tu \u00eencepi s\u0103 descoperi \u00eenc\u0103perile suflete\u015fti pe care le ai; oric\u00e2t de mici ar fi, ele pot fi \u00eenc\u0103lzite, pot s\u0103 lumineze \u00eentreaga-\u0163i fiin\u0163\u0103. \u00cen momente de entuziasm, atunci \u00eencepe cunoa\u015fterea propriei tale fiin\u0163e, \u00eencepe lupta \u00eentre binele care exista \u00een tine \u015fi care era neglijat, dispre\u0163uit poate, \u015fi mizeria moral\u0103, r\u0103ul care tindea s\u0103 acopere \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 distrug\u0103 totul din om… Dumnezeu te-ar fi putut l\u0103sa, dar \u00een marea Sa bun\u0103tate te-a \u00een\u0163eles! A \u00een\u0163eles c\u0103 aceast\u0103 fiin\u0163\u0103 trebuie ajutat\u0103 \u015fi a \u00eenceput s\u0103 te ajute… Ne na\u015ftem din lumin\u0103 \u015fi ne-ntoarcem \u00een lumin\u0103…\u201d La un moment dat ai obosit. Vorbeai prea \u00eencet \u015fi nu-\u0163i mai \u00een\u0163elegeam cuvintele. Ca o str\u0103fulgerare mi-a venit \u00een minte dest\u0103inuirea lui Vlahu\u0163\u0103 la vizitarea lui Eminescu \u00een ospiciu: \u201eMi-aduc aminte c\u0103 dou\u0103 vorbe \u2013 foc \u015fi aur \u2013 reveneau mereu. N-am putut re\u0163ine dec\u00e2t aceste patru versuri: At\u00e2ta foc, at\u00e2ta aur\/ \u015ei-at\u00e2tea lucruri sfinte\/ Peste \u00eentunericul vie\u0163ii\/ Ai rev\u0103rsat, P\u0103rinte!\u201d Mai t\u00e2rziu mi-ai spus c\u0103 vezi o cl\u0103dire frumoas\u0103, luminat\u0103 \u00een interior <\/em>de o lumin\u0103 puternic\u0103, str\u0103lucitoare \u015fi \u00een acea lumin\u0103, un b\u0103rbat \u00eembr\u0103cat \u00een frac te cheam\u0103, \u00ee\u0163i face semn s\u0103 vii spre el… M-au trecut fiori de spaim\u0103… Voiam s\u0103 strig dup\u0103 ajutor, dar acesta nu mai putea veni de nic\u0103ieri. Citisem cartea \u201eVia\u0163a de dup\u0103 via\u0163\u0103\u201d a medicului, psihiatrului Raymond Moody, cel care culesese m\u0103rturii cu privire la moarte, ajung\u00e2nd la concluzia c\u0103 toate marile religii aduc acela\u015fi adev\u0103r, uneori \u00eentr-un mod mai restr\u00e2ns, alteori mai detaliat. M\u0103rturiile culese de el erau cu privire la moartea temporar\u0103, date de persoane scoase din moarte clinic\u0103 prin reanimare, persoane accidentate grav care au fost aproape de moarte. Una din declara\u0163iile comune era cea a apari\u0163iei \u201efiin\u0163ei de lumin\u0103\u201d. Fiecare relata oarecum diferit aceast\u0103 fiin\u0163\u0103, chiar modul plec\u0103rii, dar exista o similitudine. Probabil \u015fi moartea difer\u0103 de la om la om, a\u015fa precum via\u0163a noastr\u0103 este unic\u0103 pentru fiecare individ. Despre acea fiin\u0163\u0103 spiritual\u0103, cald\u0103, duioas\u0103, plin\u0103 de iubire \u015fi \u00eentrajutorare, citisem c\u0103 poate ap\u0103rea \u00eenainte sau chiar \u00een momentul p\u0103r\u0103sirii trupului fizic, \u015fi iat\u0103, tu \u00eemi relatai \u00eent\u00e2lnirea cu acea fiin\u0163\u0103. Se vorbea, \u00een cartea pomenit\u0103, de o percep\u0163ie extracorporal\u0103 pe care o au cei ce trec prin aceast\u0103 moarte clinic\u0103, cum li se pare c\u0103 trec printr-un tunel \u00eentunecat \u015fi simt ceva ca o adiere de v\u00e2nt… Se crede c\u0103 tunelul de lumin\u0103 se datoreaz\u0103 unei cre\u015fteri temporare a activit\u0103\u0163ii p\u0103r\u0163ii scoar\u0163ei cerebrale care prive\u015fte interpretarea percep\u0163iilor vizuale, \u00een condi\u0163iile \u00een care lipsa de oxigen reduce inhibi\u0163ia fiziologic\u0103 operat\u0103 de unele celule asupra\u00a0 altora. G\u00e2ndeam\u00a0 c\u0103 deseori omul\u00a0 nu\u00a0 se\u00a0 mul\u0163ume\u015fte cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura religioas\u0103 \u015fi caut\u0103 explica\u0163ii ra\u0163ionale, \u015ftiin\u0163ifice care duc \u00een final la aceea\u015fi concluzie… Aceast\u0103 activitate, mai ridicat\u0103 dec\u00e2t cea normal\u0103 a celulelor din cortexul vizual, ar produce efectul de tunel luminos. Iar la cap\u0103tul tunelului omul vede figuri cunoscute ale prietenilor, rudelor, figuri str\u0103lucitoare. Apoi vede gr\u0103dini, flori, r\u00e2uri, insule, lumini \u015fi urm\u0103re\u015fte filmul propriei vie\u0163i. Exista, da, o similitudine \u00een \u00a0percep\u0163ia vizual\u0103 pe care mi-o relatai. \u015ei dup\u0103 acea m\u0103rturisire privirea ta a plecat undeva departe… \u0162i-am respectat t\u0103cerea. \u015etiam c\u0103 nu fabulezi! Nu \u0163i se administraser\u0103 droguri. Ai refuzat morfina adus\u0103, ai r\u0103bdat chinurile, \u00een dorin\u0163a de a tr\u0103i lucid ziua intr\u0103rii fiicei celei mici \u00een facultate. Trebuia s\u0103 sus\u0163in\u0103 examenul peste c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. \u201eVreau s\u0103 te \u015ftiu o lupt\u0103toare…\u201d i-ai spus \u015fi ea \u00ee\u015fi freca m\u00e2nu\u0163ele, lacrimile c\u0103deau ca ni\u015fte perle transparente, pe obrajii ei frumo\u015fi de adolescent\u0103 \u015fi \u00ee\u0163i promitea c\u0103 va intra la facultatea de medicin\u0103. Asistam, dopat\u0103 cu calmante, la acea scen\u0103… \u00centr-o zi c\u00e2nd medicii – colegii t\u0103i – mi-au spus c\u0103 nu mai sim\u0163i nimic \u015fi au plecat fiindc\u0103 era ora pr\u00e2nzului, se schimba \u015fi tura personalului mediu, atunci am sim\u0163it c\u0103 r\u0103m\u0103sesem numai noi doi, neputincio\u015fi \u00een fa\u0163a sor\u0163ii… \u015etiind c\u0103 nu m\u0103 mai poate auzi nimeni, am strigat, nu din \u00a0egoism, \u00a0ci \u00a0din \u00a0disperare: \u201eCui \u00a0m\u0103 \u00a0la\u015fi?\u201d \u00a0\u015ei \u00a0din \u00a0ochiul \u00a0t\u0103u \u00a0drept \u00a0s-au \u00a0prelins \u00a0lacrimi. R\u0103m\u00e2nerea mea pe p\u0103m\u00e2nt, era \u00een acea clip\u0103 tot at\u00e2t de incert\u0103 ca \u015fi vindecarea ta. St\u0103team la c\u0103p\u0103t\u00e2iul t\u0103u \u015fi retr\u0103iam realiz\u0103rile, zbuciumul, clipele dragostei noastre \u015fi-mi d\u0103deam pentru prima oar\u0103 seama c\u0103 via\u0163a ne-a fost at\u00e2t de scurt\u0103, totul a fost at\u00e2t de pu\u0163in, cu un sf\u00e2r\u015fit pe care nu l-a\u015f fi putut b\u0103nui niciodat\u0103. Poate via\u0163a noastr\u0103 de p\u00e2n\u0103 atunci fusese doar c\u00e2teva clipe?<\/em><\/p>\n

\u00cenainte de a pleca m-ai \u00eentrebat: \u201eCum ai s\u0103 te descurci \u00een lumea asta plin\u0103 de rechini?\u201d<\/em><\/strong>\u015ei consol\u00e2ndu-te \u015fi \u00eencuraj\u00e2ndu-m\u0103 ai ad\u0103ugat: \u201eE\u015fti un amestec de ra\u0163iune \u015fi pasiune, sper s\u0103 p\u0103strezi acest echilibru!\u201d Era o recunoa\u015ftere, o pre\u0163uire a momentelor cruciale ale vie\u0163ii \u00een care am fost al\u0103turi de tine, lu\u00e2nd decizii corecte… Ultimele clipe, chinuitoare, nespus de chinuitoare pentru tine \u015fi pentru mine, parc\u0103 nu se mai sf\u00e2r\u015feau.<\/em><\/p>\n

T\u0103cerea \u00a0mea \u00a0\u00een \u00a0momentele \u00a0de \u00a0desp\u0103r\u0163ire \u00a0a \u00a0fost \u00a0\u0163ip\u0103tul \u00a0interior \u00a0de \u00a0durere \u00a0\u015fi \u00a0dezn\u0103dejde. Con\u015ftientizam plecarea din via\u0163a aceasta a unei stele ce se dep\u0103rta trist\u0103, dar poate, \u00een acela\u015fi timp fericit\u0103… Mi-am dat seama c\u0103 m-ai p\u0103r\u0103sit cu adev\u0103rat, c\u00e2nd \u0163i-am auzit ultima suflare pe care am sim\u0163it-o ca pe un cutremur… \u015ei nu \u015ftiam ce trebuie s\u0103 fac, durerea pusese st\u0103p\u00e2nire pe \u00eentreaga mea fiin\u0163\u0103, dar oamenii cu care ai lucrat \u015fi cei c\u0103rora o parte din via\u0163a ta le-ai dat, mi-au s\u0103rit \u00een <\/em>ajutor. Prietenii, \u00een acele clipe, m-au smuls mor\u0163ii. Trebuia s\u0103 rezist, s\u0103 dovedesc copiilor c\u0103 le-a mai r\u0103mas… o mam\u0103.<\/em><\/p>\n

Am pl\u00e2ns \u00een toate zilele dup\u0103 dispari\u0163ia ta, scr\u00e2\u015fneam din din\u0163i, nop\u0163ile te visam: te pierdeam, te c\u0103utam \u015fi te g\u0103seam… Uneori parc\u0103 plecai de acas\u0103 pentru o scurt\u0103 vreme, la ni\u015fte cursuri, ori la specializare, ori \u00een g\u0103rzile de noapte, nu mai \u015ftiu… Mereu plecai \u015fi c\u00e2nd te g\u0103seam, \u00eemi spuneai c\u0103 e\u015fti ocupat; \u00eemi aruncai priviri bl\u00e2nde \u015fi eu speram, de fiecare dat\u0103 speram, c\u0103 te vei \u00eentoarce … \u00cen vis erai a\u015fa cum ai fost \u00een via\u0163a noastr\u0103: mereu plecat la datorie… Ce mult \u0163i-ai iubit profesia! C\u00e2nd deschideam ochii \u015fi con\u015ftientizam realitatea, doream s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een vis… Ai plecat! Moartea a \u00a0fost o trecere la via\u0163a ve\u015fnic\u0103, cea f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit. T\u0103cerea se a\u015fternuse definitiv \u00eentre noi. A urmat acea ap\u0103sare a pleoapelor reci, pentru a-\u0163i preg\u0103ti somnul lung, lini\u015ftit, p\u00e2n\u0103 dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul acestei lumi, m\u00e2inile pe piept \u00een semn de rug\u0103ciune, s\u0103 te po\u0163i ruga \u00eencet pentru iertarea p\u0103catelor \u015fi pentru odihna ta ve\u015fnic\u0103 …De c\u00e2te ori m\u0103 duceam la Biseric\u0103, una dintre cele \u015fase ectenii, m\u0103 emo\u0163iona profund, aceea \u00een care cerem \u201esf\u00e2r\u015fit cre\u015ftinesc vie\u0163ii noastre, f\u0103r\u0103 durere, ne\u00eenfruntat \u00een pace \u015fi r\u0103spuns bun la \u00eenfrico\u015f\u0103toarea judecat\u0103 a lui Hristos.\u201d Ne rug\u0103m, ne rug\u0103m, dar suferin\u0163a nu ne ocole\u015fte, ea este esen\u0163a condi\u0163iei umane; suferim la na\u015ftere, tr\u0103im \u015fi murim \u00een suferin\u0163\u0103. Surorile s-au \u00a0gr\u0103bit\u00a0 s\u0103-\u0163i \u00a0aprind\u0103 o \u00a0lum\u00e2nare, \u00a0lumin\u0103 din lumina lui\u00a0 Hristos, \u00a0simbolul vie\u0163ii cre\u015ftine\u015fti pe care ai dus-o. Lumin\u0103 ai fost pentru bolnavii t\u0103i, pentru colegii t\u0103i, pentru familia ta\u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/em>Erau orele nou\u0103 ale serii zilei de 29 mai 1987. Am plecat singur\u0103. Era noapte, ora\u015ful era mort, doar mizeria lui \u00eent\u00e2lnit\u0103 la tot pasul, era poleit\u0103 de cuvintele politicienilor optimi\u015fti ai vremii, \u00een ziarele preg\u0103tite pentru diminea\u0163a zilei urm\u0103toare… Str\u0103b\u0103team strada \u00eentunecat\u0103, trotuarul acela \u00eengust, m\u0103rginit de un gard de beton, b\u0103tr\u00e2n, \u00eenclinat de vreme, fisurat de cutremur, gata s\u0103 se n\u0103ruiasc\u0103… \u00a0Peste \u00a0gard \u00a0se \u00a0aplecau \u00a0salc\u00e2mii, \u00a0\u00ee\u015fi \u00a0scuturau \u00a0florile \u00a0albe, \u00a0\u00eempr\u0103\u015ftiind \u00a0parfumul inconfundabil cu efect sedativ… Mi se p\u0103rea c\u0103 aveau parfumul mor\u0163ii \u015fi c\u0103lcam florile \u00een picioare ca \u015fi cum a\u015f fi vrut s\u0103 lovesc moartea, s\u0103 m\u0103 r\u0103zbun… Dincolo de gard l\u0103sasem spitalul, rezerva \u00een care z\u0103cea trupul t\u0103u nemi\u015fcat \u015fi rece. Pa\u015fii m\u0103 duceau spre cas\u0103 \u015fi m\u0103 obsedau gemetele tale, chem\u0103rile vie\u0163ii \u00een lupta cu boala, agonia care se prelungise at\u00e2t de mult… Moartea intrase \u00een via\u0163\u0103, iar via\u0163a, ca un copil naiv, se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2na s\u0103 o accepte…<\/em><\/p>\n

A\u015fteptam s\u0103-mi str\u00e2ng copiii la piept \u015fi s\u0103 pl\u00e2ng \u00een bra\u0163ele lor… Ajuns\u0103 acas\u0103 am scos hainele din dulap. Aveau, parc\u0103, mirosul trupului t\u0103u. Erau haine curate, cu care trebuia s\u0103 fii \u00eembr\u0103cat; a\u015fa se obi\u015fnuie\u015fte, pentru c\u0103 M\u00e2ntuitorul a fost \u00eenf\u0103\u015furat cu giulgiu nou, curat. Le-am dus la spital, te-au \u00eembr\u0103cat. Nu puteam crede c\u0103 pleoapele tale s-au \u00eenchis pentru totdeauna, c\u0103 s-a sf\u00e2r\u015fit pentru noi tot ce existase p\u00e2n\u0103 \u00een acea clip\u0103. A doua zi diminea\u0163\u0103 mi te-au adus acas\u0103 \u00een sicriu. \u015ei te-au a\u015fezat \u00een cas\u0103 cu fa\u0163a la r\u0103s\u0103rit, \u00eentruc\u00e2t de la r\u0103s\u0103rit a venit Hristos. Dormeai \u00een sicriu, pluteai \u00een odaie… Sim\u0163eam atunci c\u0103 omul nu este numai corp fizic ci \u015fi spirit, o existen\u0163\u0103 aparte, partea cea mai u\u015foar\u0103 a crea\u0163iei care nu mai comunic\u0103 cu lumea material\u0103. Ie\u015firea din corp a spiritului t\u0103u a fost, probabil, o u\u015furare. Ochii mei nu-l vedeau, mi-l \u00eenchipuiau doar, dar \u201eel\u201d m\u0103 vedea \u015fi-mi cuno\u015ftea g\u00e2ndurile. \u00cemi aminteam de cele \u015ftiute, patruzeci \u015fi dou\u0103 de zile necesare spiritului de a se desprinde definitiv de lumea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, dup\u0103 care se \u00een\u0103l\u0163\u0103, pleac\u0103 \u00een lumea astral\u0103, \u00eentr-un loc corespunz\u0103tor gradului s\u0103u de evolu\u0163ie. De aceea, \u00een aceast\u0103 via\u0163\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 trudim, evolu\u0103m spiritualice\u015fte, \u00eencerc\u0103m o firav\u0103 \u00eendumnezeire… M\u0103 plimbam prin od\u0103i, \u00een lungul<\/em> \u015fi latul lor, cu pa\u015fi din ce \u00een ce mai iu\u0163i, cu b\u0103t\u0103ile inimii din ce \u00een ce mai repezi; nu puteam privi \u00een oglinzi s\u0103 m\u0103 lini\u015ftesc, ele erau acoperite cu p\u00e2nz\u0103, s\u0103 nu pot privi \u00een ele, \u00een acele momente triste s\u0103 privesc doar chipul t\u0103u… M\u0103 cuprindea c\u00e2te un tremur, dup\u0103 care m\u0103 sim\u0163eam vl\u0103guit\u0103 de puteri\u2026 <\/em>\u00ce\u0163i priveam trupul ne\u00eensufle\u0163it \u00een acele zile \u015fi nop\u0163i, rosteam rug\u0103ciuni, uneori cu glas \u015foptit, alteori \u00een g\u00e2nd. Mai venea preotul \u015fi s\u0103v\u00e2r\u015fea slujba de toat\u0103 noaptea… Sufletul t\u0103u mai era l\u00e2ng\u0103 mine, plutea u\u015for prin cas\u0103. Devenise un simplu spectator; privea totul \u00een lini\u015fte, eliberat de stresul vie\u0163ii… \u015ei Doamne, \u201eVe\u015fnica pomenire\u201d acea c\u00e2ntare care \u00eemi producea fiori \u015fi lacrimi… \u00cen acele clipe con\u015ftientizam, mai mult ca oric\u00e2nd, desp\u0103r\u0163irea… \u015ei m\u0103 rugam ca tu, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een amintirea noastr\u0103, s\u0103 nu fi uitat de Dumnezeu… \u015ei s\u0103rutul, ultimul s\u0103rut pe care l-am a\u015fternut pe chipul t\u0103u, a fost s\u0103rutul promi\u0163\u0103tor al iubirii ve\u015fnice… \u015ei mai \u015ftiam c\u0103 locul unei v\u0103duve, de aici \u00eenainte, este l\u00e2ng\u0103 Dumnezeu! Copiii m\u0103 priveau \u015fi nu \u015ftiu dac\u0103-mi mai suportau pl\u00e2nsul.<\/em><\/p>\n

\u00a0* * *<\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/span><\/strong>M\u0103rturii cutremur\u0103toare <\/span><\/strong><\/p>\n

\u00a0Preaplinul t\u0103cerilor (Via\u0163a \u00een comunism)\u00a0\u2013 fragment (2)<\/p>\n

C\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul anului 1949 \u0219i \u00eenceputul anului 1950 mi se cereau declara\u021bii dup\u0103 declara\u021bii. \u0218i b\u0103t\u0103ile nu mai conteneau. Parc\u0103 nu mai aveam m\u00e2ini s\u0103 acop\u0103r cu ele p\u0103r\u021bile dureroase ale trupului\u2026 Eram \u00eengenuncheat, \u00eens\u00e2ngerat, ruinat \u0219i m\u0103 g\u00e2ndeam la Iisus Hristos care a putut s\u0103 \u00eendure suferin\u021be mai grele\u2026 M\u0103 rugam lui Dumnezeu \u0219i-i ceream \u00eendurare. Tor\u0163ionarul Eugen \u0162urcanu care se ocupa de reeducarea noastr\u0103 venise de la Penitenciarul Suceava, fusese mutat la Pite\u0219ti de c\u0103tre \u0219efii Securit\u0103\u021bii, pentru \u201ea reeduca” studen\u0163ii din \u00eenchisoare \u00een spiritul marxism-leninismului, acea filozofie conform c\u0103reia \u00eentreaga realitate poate fi redus\u0103 la un singur principiu de baz\u0103, respectiv materia, filozofia care neag\u0103 existen\u021ba lui Dumnezeu\u2026 Totul pentru marxi\u0219ti este materie; creierul produce ideile a\u0219a cum stomacul produce sucurile gastrice, glandele salivare \u2013 saliva.<\/p>\n

\u00a0\u2013 Mi-ai spus c\u00e2te ceva despre acest individ \u021aurcanu, iar \u00een cartea de care pomeneam am g\u0103sit descrierea lui: \u201eO inteligen\u021b\u0103 ie\u0219it\u0103 din comun [\u2026] Face parte \u00een anii 1940-1941 din Fr\u0103\u021biile de Cruce. Foarte pu\u021bin timp, deoarece, imediat ce legionarii intr\u0103 \u00een ilegalitate, rupe orice leg\u0103tur\u0103 cu ei; n-are nici o voca\u021bie de a \u00eenfrunta persecu\u021biile. Dimpotriv\u0103, imediat dup\u0103 23 august, este printre primii care se \u00eenscriu \u00een partidul comunist. Foarte bun student la Drept, el este unul dintre agitatorii de mase ai partidului, foarte bine v\u0103zut de organele locale, iar \u00een 1948 devine membru \u00een biroul jude\u021bean de partid din Ia\u0219i. Trimis la o \u0219coal\u0103 de diploma\u021bi din Bucure\u0219ti, se face remarcat nu numai prin studiile excelente, dar \u0219i prin rolul de informator pe care \u0219i-l asum\u0103 cu entuziasm\u201d. <\/em>Am \u00een\u021beles \u00een continuare c\u0103 a fost demascat de alt coleg, dup\u0103 ce din pricina denun\u021burilor sale au trebuit s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 facultatea c\u00e2\u021biva studen\u021bi. \u00cen 1948 a fost arestat \u0219i \u00eenchis la Suceava unde s-a desf\u0103\u0219urat un fel de ac\u021biune de reeducare, iar dup\u0103 proces a fost condamnat la 7 ani \u00eenchisoare. A fost dus apoi la Ministerul de Interne unde a luat contact direct cu Nikolski \u0219i \u00eempreun\u0103 au pus la punct planul de reeducare, dup\u0103 care a fost adus la Pite\u0219ti. Despre Alexandru Sergheevici Nikolski am aflat mai multe date, tot de cur\u00e2nd: N\u0103scut \u00een Tiraspol, cu nume real – Grunberg Boris \u0219i nume conspirative de \u0218tef\u0103nescu, Nikolski; agent \u0219i spion sovietic.<\/p>\n

\u00a0\u2013 A\u0219a o fi fost, nu aveam de unde s\u0103 \u0219tiu toate am\u0103nuntele. Ce voiam s\u0103 spun este c\u0103 \u021aurcanu \u0219i-a folosit inteligen\u021ba demonic\u0103 la torturarea noastr\u0103 fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103, pentru a ne zdrobi rezisten\u0163a \u015fi a ob\u0163ine adeziune la noua ideologie.<\/p>\n

\u00a0\u2013 Cum \u00eencepea o zi a voastr\u0103? Mi-e greu s\u0103 te \u00eentreb, dar trebuie cunoscut totul \u00een am\u0103nunt\u2026<\/p>\n

\u00a0\u2013 E greu \u0219i de repovestit timpul celor cinci ani de zile, dar c\u00e2te ceva din amintirea acelor vremi, o s\u0103 afli. De obicei, dup\u0103 de\u015fteptare \u015fi p\u00e2n\u0103 la sosirea mesei de diminea\u0163\u0103, frecam \u00een genunchi pardoselile celulelor; apoi ne puneau s\u0103 facem geno – flexiuni cu m\u00e2inile ridicate. La pr\u00e2nz primeam o sup\u0103 fierbinte, pe care de multe ori eram obliga\u021bi s-o bem culca\u021bi pe burt\u0103 \u015fi cu m\u00e2inile lipite de trup. Supa era s\u0103rat\u0103, dup\u0103 ea ne era sete \u0219i nu ne d\u0103deau ap\u0103, s\u0103 sim\u021bim \u0219i chinul senza\u021biei de sete.<\/p>\n

\u00a0\u2013 Mi-ai explicat t\u00e2rziu de ce \u00eemi cereai \u00eentotdeauna supele \u0219i ciorbele s\u0103 fie fierbin\u021bi: a\u0219a te obi\u0219nuise\u0219i\u2026<\/p>\n

\u00a0\u2013 Biata mea mam\u0103 luni de zile \u00eemi f\u0103cea observa\u021bie la mas\u0103 c\u00e2nd sorbeam zgomotos supele, ciorbele. M-am dezobi\u0219nuit greu de acest obicei.<\/p>\n

\u00a0\u2013 C\u00e2t m\u0103 chinuiam \u00een facultate s\u0103 \u00een\u021beleg acel Materialism dialectic, acea concep\u021bie filosofic\u0103 a lui Karl Marx \u0219i Friedrich Engels despre raportul dintre materie \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103. C\u00e2nd am \u00een\u021beles g\u00e2ndirea lor, nu puteam fi de acord ca utilitatea s\u0103 fie ridicat\u0103 la rangul de tr\u0103s\u0103tur\u0103 esen\u021bial\u0103 \u0219i factor generator al adev\u0103rului. Nu puteam admite anularea concep\u021biei spiritualiste care exista \u00een sufletul \u0219i mintea mea, nu puteam admite ca omul s\u0103 fie redus la simpla materie excluz\u00e2nd sufletul care-i determin\u0103 caracterul prin sensibilitate \u0219i liberul arbitru. Era cu totul altceva dec\u00e2t ceea ce \u00eenv\u0103\u021basem de la p\u0103rin\u021bi, anula educa\u021bia \u0219i credin\u021ba mea de p\u00e2n\u0103 atunci. Dar sensibilitatea \u0219i ra\u021biunea au fost mai puternice. \u0218i m-am bucurat atunci c\u00e2nd l-am citit pe Kant, a fost ca \u0219i cum am g\u0103sit un baston \u00een care s\u0103 m\u0103 sprijin. El spunea c\u0103 omul dintotdeauna a sim\u021bit impulsul dep\u0103\u0219irii cunoa\u0219terii \u0219tiin\u021bifice, motiv pentru care a existat \u00eentotdeauna preocuparea metafizic\u0103 \u0219i religioas\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u2013 Vezi tu, draga mea, ideile de suflet, de lume, de Dumnezeu, nu apar\u021bin domeniului \u0219tiin\u021bei, nefiind dob\u00e2ndite prin experien\u021b\u0103, dar sunt principii care coordoneaz\u0103 activitatea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i practic\u0103. Credin\u021ba \u00een Dumnezeu, \u00een sufletul nemuritor, de\u0219i nu pot fi probate \u0219tiin\u021bific, nu pot fi nici comb\u0103tute \u0219tiin\u021bific. Henri Bergson, scriitor \u0219i filozof evreu-francez, care a tr\u0103it \u00eentre anii 1859-1941 la Paris, \u00een filosofia sa spiritualist\u0103 afirm\u0103 c\u0103 \u201eVia\u021ba psihologic\u0103 este o curgere necontenit\u0103 \u0219i timpul este esen\u021ba ei adev\u0103rat\u0103. \u00cen aceast\u0103 curgere totul se conserv\u0103, de aici bog\u0103\u021bia vie\u021bii suflete\u0219ti \u00een care trecutul nu ne p\u0103r\u0103se\u0219te nici un moment; noi suntem tot ce am tr\u0103it, sim\u021bit, g\u00e2ndit, voit de la na\u0219terea, ba chiar de la concep\u021bia noastr\u0103 \u0219i suntem tot ce am mo\u0219tenit de la str\u0103mo\u0219i. Fiecare clip\u0103 a vie\u021bii este unic\u0103 \u0219i imprevizibil\u0103.\u201d <\/em>Au fost \u0219i pseudo-filozofi (a\u0219a i-au numit unii) ca Marx, Lenin, Lukacs, Freud, William James, Jaques Lacan, Foucault, Sartre care au preferat s\u0103 \u00eendrepte filozofia spre domeniul imanen\u021bei, ignor\u00e2nd sau neg\u00e2nd problematica transcenden\u021bei. Pe to\u021bi ace\u0219ti filozofi nu i-a interesat problematica \u00een\u021belepciunii, a moralei. Dac\u0103 s-au g\u00e2ndit la conduita moral\u0103, nu au \u021binut cont de principii spirituale, ci doar de necesitatea impus\u0103, instinctiv\u0103 a persoanei de a se adapta la mediu, inclusiv la cel social, precum un animal.<\/p>\n

\u00a0\u2013 Exact! C\u00e2nd am \u00eencercat s\u0103-i explic unui t\u00e2n\u0103r c\u00e2t de important\u0103 este credin\u021ba religioas\u0103, spiritualitatea, mi-a spus c\u0103 el poate duce o via\u021b\u0103 normal\u0103, corect\u0103, ghid\u00e2ndu-se dup\u0103 ni\u0219te principii morale alese de el, pentru a tr\u0103i bine, f\u0103r\u0103 a avea nevoie de religie \u0219i credin\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u2013 Pragmatismul este o filozofie reductibil\u0103 care consider\u0103 c\u0103 \u201eo propozi\u021bie este adev\u0103rat\u0103 dac\u0103 este util\u0103\u201d. G\u00e2ndirea se \u00eencadreaz\u0103 \u00een ni\u0219te limite \u0219i este comod a se proceda astfel. Dar pentru un OM poate fi suficient?<\/p>\n

\u00a0\u2013 Cert este c\u0103 interpretarea materialist\u0103 a fenomenelor a ucis sim\u021bul vie\u021bii spirituale de ad\u00e2ncime, a tras o draperie \u00eentre ceea ce se vede \u0219i ceea ce nu putem vedea, \u00eentre om \u0219i Dumnezeu. \u00cen fond, \u0219tiin\u021ba \u0219i credin\u021ba sunt cele dou\u0103 realit\u0103\u021bi fundamentale ale vie\u021bii. Filosoful, psihologul german Gustav Fechner (sec. XIX) avertiza: \u201e\u0218tiin\u021ba s\u0103 se fereasc\u0103 a dispre\u021bui credin\u021ba, iar credin\u021ba s\u0103 nu desconsidere \u0219tiin\u021ba\u201d<\/em>. Cei mai mari oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, de la Newton la Einstein au \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at deopotriv\u0103 spiritul \u0219tiin\u021bific, filozofic \u0219i religios. Sf\u00e2ntul Grigorie Palama spune c\u0103 este bine s\u0103 te ocupi pu\u021bin cu studiul limbilor, cu retorica, cu istoria, cu tainele naturii, cu \u0219tiin\u021ba logicii \u0219i cu figurile geometrice. \u0218i aceasta, nu numai pentru a le putea \u00eentrebuin\u021ba la ceva, ci \u0219i pentru c\u0103 antreneaz\u0103 ochiul sufletului pentru a putea discerne lucrurile. Dar a r\u0103m\u00e2ne ata\u0219at lor tot timpul e r\u0103u.\u201d <\/em>De ce? Fiindc\u0103 prin \u0219tiin\u021b\u0103 putem ajunge doar la concluzia c\u0103 exist\u0103 un foarte \u00een\u021belept Creator al acestei lumi, dar nu ne d\u0103 posibilitatea s\u0103 \u00eenaint\u0103m mai mult \u00een cunoa\u0219terea lui Dumnezeu, apropierea de El. Cibernetica a dovedit necesitatea implic\u0103rii unui \u201eMare Programator\u201d, totul \u00een via\u021ba noastr\u0103 fiind programat, \u0219i codul genetic \u0219i constitu\u021bia atomului \u0219i chiar limbajul. Orice studiu \u0219tiin\u021bific aprofundat al lumii create ne conduce la ideea existen\u021bei Creatorului. Dar de unde am pornit \u0219i unde am ajuns! Dac\u0103 ne intereseaz\u0103 omul, via\u021ba pe care o duce fiin\u021ba uman\u0103, ne intereseaz\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021ba \u0219i filozofia \u0219i Religia. Spune-mi clar ce \u00eensemna pentru \u201eei\u201d \u201eReeducarea\u201d<\/em>?<\/p>\n

\u00a0\u2013 O, draga mea, \u00eensemna maltratarea \u015fi torturarea tinerilor; re-educarea \u00eensemna sp\u0103larea creierelor de trecut \u0219i a sufletelor de sentimente \u0219i educarea \u00een spiritul noii ideologii marxist-leniniste. \u201eReeduca\u0163ii\u201c <\/em>erau obliga\u0163i s\u0103 se autodenun\u0163e, s\u0103 se nege pe sine, s\u0103-\u015fi denun\u0163e \u015fi s\u0103-\u015fi renege familia, prietenii, adic\u0103 s\u0103-i \u201edema\u015fte\u201c, dezic\u00e2ndu-se de ei, de tot ce aveau mai sf\u00e2nt, batjocorind \u0219i credin\u0163a \u00een Dumnezeu. \u201eReeduca\u0163ii\u201d <\/em>erau pu\u015fi s\u0103-\u015fi schingiuiasc\u0103 colegii de celul\u0103 \u00een scopul constr\u00e2ngerii studen\u021bilor s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 informa\u0163ii pe care le-au ascuns \u00een anchet\u0103. Acesta era scopul reeduc\u0103rii noastre, a tinerilor acestei \u021b\u0103ri care au avut o viziune politic\u0103, c\u0103rora le p\u0103sa de \u021bara \u00een care tr\u0103iau, dorindu-i prosperitate, civiliza\u021bie \u0219i acestea nu puteau veni cu noul sistem comunisto-bol\u0219evic care cuprinsese \u021bara. Era pedeapsa pentru tot ceea ce g\u00e2ndisem \u0219i \u00eencercasem s\u0103 \u00eenf\u0103ptuim pentru binele acestei \u021b\u0103ri, cu av\u00e2ntul nostru tineresc.<\/p>\n

\u00a0\u2013 Adev\u0103rat ce am g\u0103sit scris, c\u0103 \u201eReeducatorii\u201c <\/em>v\u0103 obligau s\u0103 participa\u021bi la ritualuri satanice antireligioase?<\/p>\n

\u00a0\u2013 Adev\u0103rat! Nu pot s\u0103 amintesc scenetele sexuale pe care le regiza \u021aurcanu cu ai s\u0103i, \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare\u2026 Religia trebuia s\u0103 fie socotit\u0103 demodat\u0103, batjocorit\u0103, se demonstra c\u0103 nu exist\u0103 suflet, c\u0103 omul este asemenea unui animal, \u021bi-am mai spus! Credin\u021ba \u00een Dumnezeu trebuia s\u0103 dispar\u0103 \u0219i puterea Bisericii trebuia anihilat\u0103. \u00cen final, \u201ereeduca\u0163ii\u201c <\/em>erau obliga\u0163i s\u0103 devin\u0103 \u201ereeducatorii\u201c <\/em>altora, adic\u0103 tor\u0163ionari. Cei care refuzau erau obliga\u0163i s\u0103 se \u201ereeduce\u201c din nou, pentru a accepta rolul de \u201ereeducator\u201c<\/em>. Mul\u021bi au \u00eencercat s\u0103 se sinucid\u0103 pentru a sc\u0103pa de infern, dar pu\u0163ini au reu\u015fit, fiindc\u0103 \u00een celule nu aveam nici un obiect metalic. \u00ce\u021bi dai seama, fa\u021b\u0103 de protestul nostru manifestat \u00een diferite forme, c\u00e2t\u0103 tortur\u0103 fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103 s-a putut acumula de-a lungul anchetelor \u0219i b\u0103t\u0103ilor, \u00een fiin\u021ba \u0219i con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103, dac\u0103 unii au \u00eencercat s\u0103-\u0219i pun\u0103 cap\u0103t zilelor? \u0218i cred c\u0103 prin mintea fiec\u0103ruia dintre noi a trecut acest g\u00e2nd. Cu unii a reu\u0219it reeducarea, cu majoritatea nu! Unii dintre de\u021binu\u021bi, dup\u0103 experimentul de sp\u0103lare a creierului, au r\u0103mas chiar \u0219i \u00een libertate \u00een aceea\u0219i formul\u0103 psihologic\u0103, neput\u00e2nd s\u0103-\u0219i mai revin\u0103 la normal. Pe al\u021bii, din contr\u0103, suferin\u021ba prin care au trecut i-a f\u0103cut mult mai \u00een\u021belep\u021bi, mai pruden\u021bi \u0219i au putut reflecta mult mai bine asupra realit\u0103\u021bii de mai departe. Nu cuno\u0219team \u00eens\u0103, din interior, c\u00e2t de mult se amplificase dimensiunea acelei structuri paralele – securitatea – \u00een exterior, c\u00e2t de intens\u0103 devenise activitatea ei secret\u0103, nu cuno\u0219team metodele din ce \u00een ce mai rafinate pe care le folosea \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei din afara \u00eenchisorilor. Cei care au analizat fenomenul, au considerat c\u0103 ceea ce s-a produs \u00een \u00cenchisoarea din Pite\u0219ti, s-a reprodus \u0219i \u00een societate, prin alte metode desigur, \u00eentruc\u00e2t unii din naivitate, al\u021bii din bestialitate, al\u021bii pentru a supravie\u021bui, au acceptat s\u0103 devin\u0103 unelte ale securit\u0103\u021bii: informatori, colaboratori.<\/p>\n

\u00a0* * *<\/p>\n

Tot \u00een anul 2010, dar \u00een luna decembrie, Vavila Popovici a mai tip\u0103rit o carte: \u201ePreaplinul T\u0103cerilor \u2013 Via\u0163a \u00een comunism\u201d (Made in the USA, Charleston SC, 08 December 2010). Titlul propriu-zis, \u201ePreaplinul t\u0103cerilor\u201d, sugereaz\u0103 starea poetic\u0103. Partea l\u0103muritoare \u2013 \u201eVia\u0163a \u00een comunism\u201d \u2013 \u00eens\u0103, te coboar\u0103 cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi te dumire\u015fte: ai \u00een fa\u0163\u0103 un volum de proz\u0103, cu iz de analiz\u0103 social\u0103 \u00een hain\u0103 de cronic\u0103 istoric\u0103. O cronic\u0103 realizat\u0103 literar, \u00eens\u0103, \u00eentr-o manier\u0103 ceva mai rar folosit\u0103: dialogul (ca interviu). O convorbire lung\u0103 \u015fi foarte interesant\u0103, sub raportul ideatic, \u00een primul r\u00e2nd, dar \u015fi al viziunii obiective \u00een care autoarea (ea \u00eens\u0103\u015fi personaj al c\u0103r\u0163ii) judec\u0103 un timp istoric \u00een care parte subiectiv\u0103 a fost.<\/p>\n

St\u0103p\u00e2n\u0103 pe tehnica scrierii unei c\u0103r\u0163i, \u00een general, dar \u2013 cum se poate observa \u2013 \u015fi a uneia de un fel deosebit,\u00a0 Vavila Popovici \u00ee\u015fi dovede\u015fte \u00eenc\u0103 o dat\u0103 iscusin\u0163a comunic\u0103rii cu cititorul, f\u0103r\u0103 ca acesta s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103 tocmai el este \u0163inta final\u0103. \u00cendr\u0103zneala de a comunica, chiar din debutul volumului, deznod\u0103m\u00e2ntul nara\u0163iunii iscusit dialogate, s-a dovedit un risc cu fermitate dep\u0103\u015fit: \u201e\u015etii, dragule, nu-mi venea s\u0103 cred c\u0103 vei intra \u00een somn ad\u00e2nc, din care nu te vei mai putea trezi. A MURI, ce \u00eenseamn\u0103 a muri?\u201d (\u2026) \u201eMai t\u00e2rziu mi-am dat seama c\u0103 moartea se-nva\u0163\u0103 precum via\u0163a\u2026\u201d<\/i> Prima lec\u0163ie de moarte \u015fi de via\u0163\u0103 \u00eei este oferit\u0103 de \u00eensu\u015fi omul purces pe drumul f\u0103r\u0103 de \u00eentoarcere: \u201eOmul \u00een fa\u0163a primejdiei \u015fi \u00een fa\u0163a mor\u0163ii \u00eel caut\u0103 \u015fi \u00eel g\u0103se\u015fte pe Dumnezeu.\u201d (\u2026) \u201eNe na\u015ftem \u00een lumin\u0103 \u015fi ne-ntoarcem \u00een lumin\u0103\u2026\u201d<\/i><\/p>\n

Viziunea filosofic\u0103 a autoarei transpare f\u0103r\u0103 chin. Este modul ra\u0163ional echilibrat \u00een care autoarea se pozi\u0163ioneaz\u0103 fa\u0163\u0103 cu toate cele ale existen\u0163ei umane. \u015ei ale mor\u0163ii, se \u00een\u0163elege. Dialogul \u2013 \u00een final un monolog\u2026 dialogat \u2013 este unul de substan\u0163\u0103, ideile \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103rile armoniz\u00e2ndu-se \u015fi, \u00een cele din urm\u0103 \u00eemplinind o fresc\u0103 a unui timp ad\u00e2nc fr\u0103m\u00e2ntat, social \u00een primul r\u00e2nd, cu efecte dramatice, tragice asupra omului r\u0103mas, cu riscul mor\u0163ii, \u00een pozi\u0163ie vertical\u0103. Nu de drep\u0163i, a se re\u0163ine diferen\u0163a! \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u00e2nd s\u0103 tr\u0103ie\u015fti frumos, vei \u015fti s\u0103 mori frumos\u201d<\/i> \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte scriitoarea de zisa lui Confucius. De remarcat faptul c\u0103 radiografia pe care Vavila Popovici o face societ\u0103\u0163ii comuniste din perioada 1944-1989 are \u00een vedere ansamblul acesteia, \u00een cuprinz\u0103toarea \u015fi condamnabila ei alc\u0103tuire. Experien\u0163a proprie este doar platforma. Este doar \u00eendemnul. Este principalul argument al demersului. De unde \u015fi veridicitatea faptelor narate, dar \u015fi a st\u0103rii mentalo-psihice \u00een care se produce aceast\u0103 admirabil\u0103 scriere. Proiect\u00e2nd acest film pe ecranul fiin\u0163elor noastre, autoarea ne face pe noi (cei mai cop\u0163i) p\u0103rta\u015fi la actul rememor\u0103rii, pe ei (cei mai tineri) \u00eei face s\u0103 tresar\u0103, s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u015fi, eventual, s\u0103 caute r\u0103spunsuri.<\/p>\n

De altfel, pe parcursul \u00eentregii c\u0103r\u0163i (peste 360 de pagini), Vavila Popovici apeleaz\u0103, \u00een sprijinul propriilor argumente \u015fi medita\u0163ii privind via\u0163a \u015fi moartea (care \u00eenseamn\u0103 aproape \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 bucurie \u015fi suferin\u0163\u0103), la ajutorul unor mari g\u00e2nditori, oameni de litere \u015fi de cultur\u0103 remarcabili, intra\u0163i definitiv \u00een con\u015ftiin\u0163a omenirii, chiar \u015fi \u00een timpul de acum, care pare a fi potrivnic preg\u0103tirii teoretice, de cultur\u0103 general\u0103, cum obi\u015fnuim s\u0103 spunem. Prin urmare, nu e deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor faptul c\u0103 autoarea pune \u00een capul c\u0103r\u0163ii sale un citat din marele Will: \u201eDac\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla acum, nu va veni pe urm\u0103. \/ Dac\u0103 nu va veni pe urm\u0103, se va \u00eent\u00e2mpla acum. \/ De nu se va \u00eent\u00e2mpla acum, totu\u015fi va veni pe urm\u0103. \/ Totul e s\u0103 fii preg\u0103tit.\u201d<\/i> F\u0103r\u0103 a face o pledoarie pentru o astfel de atitudine, Vavila Popovici se situeaz\u0103 pe o pozi\u0163ie superioar\u0103 judec\u0103\u0163ii obi\u015fnuite, profane, asupra celor dou\u0103 componente ale existen\u0163ei umane, via\u0163a \u015fi moartea. Cu toate c\u0103 \u015fi ea, dar mai ales partenerul ei de via\u0163\u0103, au suferit enorm de pe urma regimului comunist din Rom\u00e2nia, autoarea nu cade \u00een patima r\u0103zbun\u0103rii, fie \u015fi verbale, \u00eendemn\u00e2nd la o judecat\u0103 lucid\u0103, dar cu at\u00e2t mai aspr\u0103. \u201e\u00centrebarea pe care ne-o punem \u015fi pe care \u015fi-o pun cei din jurul nostru este dac\u0103 trebuie p\u0103strate \u00een memorie momentele triste, dureroase ale vie\u0163ii? Dar cum altfel s-ar putea povesti genera\u0163iilor mai tinere despre ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu noi, dac\u0103 am da totul uit\u0103rii? Paul Valery spunea c\u0103 \u00abuitarea este binefacerea ce vrea s\u0103 corup\u0103 istoria\u00bb\u201d.<\/i><\/p>\n

\u015etie toat\u0103 lumea c\u0103 problema comunismului \u00een Rom\u00e2nia nu poate fi pus\u0103 \u015fi solu\u0163ionat\u0103 pe c\u0103i ocolitoare. Adic\u0103 mincinoase, t\u0103inuitoare ori mistificatoare a adev\u0103rului, a\u015fa cum s-a procedat: fo\u015fti comuni\u015fti, fii de fo\u015fti comuni\u015fti \u00eenfoca\u0163i, fo\u015fti (\u015fi actuali) securi\u015fti, mai ales, s-au apucat, cu neru\u015finat\u0103 obr\u0103znicie, s\u0103 judece \u015fi s\u0103 condamne comunismul. Ce a ie\u015fit din toat\u0103 aceast\u0103 poveste cu iz de vodevil, metamorfozat \u00een mascarad\u0103, de asemenea cunoa\u015fte tot rom\u00e2nul. Numai c\u0103, \u00een zadar \u201etot rom\u00e2nul pl\u00e2nsu-mi-s-a\u201d<\/i>: destule apuc\u0103turi au fost preluate\u2026 creator de profitorii optzeci\u015finou\u0103-i\u015fti, duc\u00e2nd, ei, pe cele mai \u00eenalte culmi o corabie f\u0103r\u0103 timon\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 ochean, poporul rom\u00e2n devenind naufragiatul f\u0103r\u0103 colac de salvare. Omul la ap\u0103!<\/p>\n

O idee extrem de inspirat\u0103, nu doar prin multiplele porti\u0163e deschise interpret\u0103rilor de tot felul, marcheaz\u0103 multe din paginile c\u0103r\u0163ii: Tema suferin\u0163ei<\/i>. O tem\u0103 \u00eendelung \u015fi profund discutat\u0103 de la \u00eenceputurile lumii. Adic\u0103 odat\u0103 cu izgonirea din Rai. Credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 propune suferin\u0163a ca mijloc de purificare spiritual\u0103 \u015fi de ridicare a omului deasupra tuturor relelor n\u0103scocite de diavol. \u00cen acest registru rezoneaz\u0103 \u015fi cartea la care fac referire, autoarea dovedindu-se nu doar o bun\u0103 cre\u015ftin\u0103, ci \u015fi un om sensibil \u015fi \u00een\u0163eleg\u0103tor. La fel ca mul\u0163i al\u0163i oameni de valoare care au populat ani lungi temni\u0163ele comuniste din Rom\u00e2nia, Alexandru Paleologu (citat \u00een carte) sus\u0163ine c\u0103 suferin\u0163a este parte a fericirii: \u201eCine fuge de suferin\u0163\u0103 rateaz\u0103 fericirea.\u201d<\/i> Dac\u0103 suferin\u0163a lui Eminescu \u2013 s\u0103 zicem \u2013 era \u201edureros de dulce\u201d, \u00een cazul lui Radu Gyr aceasta a \u00eensemnat pierderea celei mai frumoase p\u0103r\u0163i de via\u0163\u0103: \u201e\u2026 B\u0103tr\u00e2ni cu obrazul de cea\u0163\u0103, \/ Cu pa\u015fi n\u0103cl\u0103i\u0163i \u00een triste\u0163e, \/ Prin moarte au trecut, nu prin via\u0163\u0103, \/ Noi nu am avut tinere\u0163e.\u201d<\/i> De unde se poate na\u015fte \u00eentrebarea: Suferin\u0163a<\/i> este condi\u0163ia f\u0103r\u0103 de care fericirea<\/i> nu poate s\u0103 existe? Istoria lumii, a culturii filosofice, \u00eendeosebi, semneaz\u0103 multe \u015fi felurite r\u0103spunsuri la aceast\u0103 \u00eentrebare. \u00centruc\u00e2t nu m\u0103 consider calificat pentru a da \u015fi eu un r\u0103spuns limpede formulat \u015fi credibil argumentat, am s\u0103 spun doar: Nu neap\u0103rat!<\/p>\n

Dac\u0103 peste unele aspecte ale c\u0103r\u0163ii am trecut cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103, dar f\u0103r\u0103 rea credin\u0163\u0103, nu pot s\u0103 nu \u00eenchei aceste sumare \u00eensemn\u0103ri f\u0103r\u0103 a reproduce, selectiv, propozi\u0163iile din finalul romanului, pe care le socot ilustrative pentru structura de bun cre\u015ftin a autoarei: \u201eDragul meu, simt cum vine amurgul cu lentoarea sa\u2026\u201d (\u2026) \u201eO pas\u0103re ascuns\u0103-ntre frunze va c\u00e2nta ultimul c\u00e2nt. Un v\u00e2nt m\u00e2ng\u00e2ietor va trece \u015fi va lua cu el amintirile dureroase\u2026\u201d (\u2026) \u201eTu m\u0103 vei striga, de undeva, cu acela\u015fi glas \u015fi nume de \u00cenger\u2026\u201d (\u2026) \u201e\u015ei va fi din nou prim\u0103var\u0103\u2026\u201d (\u2026) \u201eVom fi izb\u0103vi\u0163i pentru totdeauna de vitregiile vremurilor pe care le-am tr\u0103it\u2026\u201d
\n<\/i><\/p>\n

\u00a0Vasile Filip
\n<\/i><\/b>\u00a0Ia\u0219i, 18 ian. 2013\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/i><\/p>\n

\u00a0* * *<\/p>\n

Order now from Amazon:<\/span><\/strong>
\nhttps:\/\/www.amazon.com\/dp\/1456411500\/<\/a><\/p>\n

* * *<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Preaplinul t\u0103cerilor \u2013 Via\u021ba \u00een comunism (2010, publicat \u00een SUA) \u00a0(Face\u021bi click pe copert\u0103 pentru a comanda volumul) \u00a0Un\u00a0 roman cu cheie ini\u021biatic\u0103 \u00a0Eugen Evu despre PREAPLINUL T\u0102CERILOR (Via\u021ba \u00een comunism) Restaurat ca \u00a0un \u00a0sit \u00a0al \u00a0Memoriei nu \u00a0mult \u00a0trans-figurative, c\u00e2t \u00a0realist scrut\u0103tor, sit-ul \u2013 carte, din care inteligen\u0163a senectu\u0163ii, \u00eennobilat\u0103 \u015fi decantat\u0103 de \u00a0arderile …<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":78,"comment_status":"open","ping_status":"open","template":"","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"class_list":["post-484","page","type-page","status-publish"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/484","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=484"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/484\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.vavilapopovici.com\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=484"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}