FESTIVALUL DE DANS AMERICAN – 2013

Dancers „Dansatorii sunt atleții lui Dumnezeu.”- Albert Einstein

Festivalul de Dans American este un important festival de dans modern și dans contemporan fondat în 1948. Are loc în fiecare an, în sala Teatrului „Reynolds Industies” a Universitații Duke din Durham, Carolina de Nord. Festivalul  se desfășoară vara, în lunile iunie-iulie și oferă, de asemenea, cursuri de dans.

Acest Festival are un întreg istoric, originea lui datând  din 1935, cu Festivalul de Bennington organizat de Colegiul Bennington din statul Vermont, SUA. Din 1969 este denumit Festivalul de Dans American (ADF).

În data de 17 iunie 2013, la teatrul „Reynolds Industries” am putut viziona spectacolul intitulat „The 605 collective”, al companiei care a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai apreciate formațiuni artistice din Canada, Director tehnic fiind Jeff Harrison, Managerul Companiei – Heidi Quicke, Coregrafia aparținând „The 605 Collective”, în colaborare cu performerii: Scott Augustine, Lisa Gelley, Shay Kuebler, Josh Martin, Maiko Miyauchiș.

   „The 605 collective” este o companie de dans din Vancouver, care a obținut rezultate deosebit de bune în Canada și în SUA, participând la cele mai importante festivaluri de dans. Este o companie dedicată producerii unor lucrări noi de dans, într-un proces creativ, evolutiv, aparținând unei generații care pune accentul pe mișcări noi, solicitare fizică intensă, de fapt – o nouă direcție a dansului, cu caracter multilateral. În executarea dansului, grupul sau colectivul se ajută unul pe altul, prin intercalare, sau să-i spunem țesere. Precum la un război de țesut, prin fiecare spațiu se bagă firul de urzeală, așa se folosesc dansatorii unul de altul  pentru a exprima ideile și viziunile lor artistice, provenite din observarea și trăirea vieții.

   „Audible” a fost primul lor spectacol în iulie 2009, la Festivalul din Vancouver, dansul dezvoltându-se ulterior, în diferite centre de Artă, devenind ceea ce astăzi putem vedea, „The 605 Collective”, datorită performanței dansatorilor și suportului Consiliului de Arte British Columbia, orașului Vancouver și Consiliului de Arte din Canada.

Dansatorii au exprimat mesaje printr-o succesiune de mișcări ritmice, variate și foarte expresive ale corpului, inspirați de cuvintele și atitudinile din momentele vieții noastre de zi cu zi. Limbajul dinamicului dans este atât al celui de hip-hop cât și al dansului general modern.

Cu o extraordinară revărsare de energie a mișcărilor corpului, dansatorii alunecă, sar, se aruncă cu capul, se ciocnesc, se aruncă cu ușurință în spațiu, plonjează superb, o veșnică încercare de atracție și de respingere. Săriturile sunt cu măiestrie realizate și transformă mișcarea într-o mișcare de contact între corpuri, legată, exprimând diverse stări, aducându-ne aminte de momentele din viața noastră de zi cu zi și de cuvintele lui Mata Hari: „Dansul este un poem în care fiecare mișcare este un cuvânt” și a Marthei Graham care spunea că dansul este „limbajul ascuns al sufletului”. Este vorba de relatarea prin dans a excesivei comunicări a oamenilor din secolul nostru de abia început și pierderile care se obțin din această excesivă și grăbită interacțiune. Alegerea este oarecum exclusă, conectarea făcându-se de multe ori de stricta necesitate sau obligativitate.

În tot spectacolul se întrevede cerința unui umanism. Se cuvine, pare-se, o atenție asupra condiției omului în această societate.

Un moment din acest dans a stârnit spontan ilaritatea spectatorilor, întrucât s-au văzut ca într-o oglindă, în momentul când unul dintre dansatori „umflându-se-n pene” cum spunem noi românii și având o părere prea bună despre el, ceilalți încearcă să-l imite pentru a dobândi succesul „șefului”. Cât de ridicoli putem fi uneori, poate fără să ne dăm seama! Până și dragostea a doi parteneri este „oarbă”, simbolizând lipsa sentimentului, dezinteresul cunoașterii ființei pe care o iubești, partenerii preferând să-și protejeze vederea cu palmele…

Automatismele vieții au fost redate cu inteligență și  executate cu măiestrie de către dansatori.

Sonorizarea electronică a corespuns perfect, s-a mulat ca o „mănușă” pe mișcarea trupurilor dansatorilor.

O oră de dans care ne-a emoționat, ne-a captivat atenția și simțurile. Un dans electrizant! Felicitări Companiei! Calde felicitări Directorului Festivalului – Jodee Nimerichter!

About The Author

Related posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.